Instrumentul de pregatire pe care vi-l propunem urmareste eficientizarea eforturilor dvs. de promovare cu brio a examenului de Titularizare, catedra de Educatie Sociala.
Elaborat de cadre didactice experimentate, conform programei Ministerului Educatiei in vigoare, se bazeaza pe recapitularea si fixarea materiei prin efectuarea unor teste similare examenului propriu-zis.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Constitutia reprezinta legea fundamentala a unui stat, ce stabileste principiile de baza ale organizarii lui, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.
A. Enumerati 2 principii si 2 valori constitutionale. 4 puncte
B. Explicati doua dintre principiile si valorile actualei constitutii romanesti. 6 puncte
C. Precizati 3 posibile diferente intre constitutiile din regimurile democratice si cele ale regimuri - lor totalitare. 3 puncte
2. Argumentati, in aproximativ trei pagini, rolul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului in respectarea, apararea si promovarea drepturilor copilului, avand in vedere urmatoarele repere:
– explicarea intelesului conceptelor de copii in situatii de risc si copii cu cerinte educative speciale;
– prezentarea a trei categorii de copii cu cerinte educative speciale sau copii in situatii de risc;
– evidentierea rolului statului in respectarea, apararea si promovarea drepturilor copiilor.
Nota: Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate (1 punct) si incadrarea textului in limita de spatiu precizata (1 punct). 17 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pornind de la citatul: Un copil, un invatator, o carte si un stilou sunt suficiente pentru a schimba lumea. (Malala Yousafzai), elaborati un eseu de trei-patru pagini cu titlul Rolul autoritatilor, familiei si al scolii in respectarea dreptului la educatie.
In elaborarea eseului veti avea in vedere urmatoarele repere:
– definirea conceptelor de non-discriminare, prioritatea intereselor copilului si dreptul la educatie;
– mentionarea a trei drepturi ale copilului din Conventia ONU;
– exemplificarea dreptului la familie si a dreptului la identitate intr-un context concret;
– explicarea rolului scolii ca spatiu de exprimare/exercitare/asumare de catre copii a drepturilor si responsabilitatilor.
Nota: Se puncteaza coerenta textului elaborat (1 punct) si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata (1 punct). 30 de puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de educatie sociala:
Realizati un demers didactic pentru formarea competentei 3.1 din secventa data prin intermediul studiului de caz, ca metoda didactica moderna, prin valorificarea urmatoarelor repere:
– explicarea metodei didactice date;
– enumerarea a patru etape ale invatarii bazate pe studiul de caz;
– justificarea faptului ca invatarea bazata pe studiul de caz este o metoda didactica activa;
– prezentarea, in aproximativ o pagina, a continutului stiintific care vizeaza dezvoltarea competentei specifice date;
– mentionarea unei activitati de invatare adecvate pentru formarea competentei specifice date, precizand totodata resursele (de timp, de loc, forme de organizare a activitatii didactice, mijloace de invatamant) utilizate;
– exemplificarea modului de formare a competentei specifice date, utilizand metoda studiului de caz, prin activitatea de invatare mentionata.
Alt subiect posibil:
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Raspundeti la fiecare dintre urmatoarele cerinte ce vizeaza tematica pentru metodica disciplinei de concurs:
1. Precizati continutul urmatoarelor notiuni: auxiliarele didactice si ariile curriculare. 6 puncte
2. Explicati necesitatea Reperelor bibliografice, ca parte a structurii programei scolare pentru Educatie sociala – clasele V-VIII. 3 puncte
3. Prezentati comparativ metodele traditionale si metodele complementare de evaluare, la disciplina Educatie pentru cetatenie democratica. 3 puncte
4. Proiectati o lista de control/verificare, ca instrument al observarii sistematice a activitatii si a comportamentului elevilor, formuland cinci enunturi sau caracteristici sau comportamenteale elevului in vederea evaluarii la disciplina Educatie pentru cetatenie democratica. 10 puncte
5. Urmatoarea secventa face parte din programa scolara pentru Educatie pentru cetatenie democratica, aprobata prin OMEN nr. 3.393/2017
Competente generale:
1. Raportarea critica la fapte, evenimente, idei, procese din viata personala si a diferitelor grupuri si comunitati, prin utilizarea unor achizitii specifice domeniului social
2. Cooperarea pentru realizarea unor activitati si pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri si comunitati, prin asumarea unor valori si norme sociale si civice
a. Precizati care este relatia dintre competentele generale si competentele specifice din secventa data. 3 puncte
b. Construiti o activitate didactica prin care sa formati/dezvoltati competenta specifica 3.1. 5 puncte
Sugestie de rezolvare Test la Educatie Sociala pentru Titularizare 2024
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1.
A. Constitutia reprezinta legea fundamentala a unui stat prin care se stabilesc regulile ce stau la baza functionarii unui stat. Valorile si principiile constitutionale sunt cele care definesc regimul politic al statului. Patru valori si principii constitutionale ale actualei Constitutii romanesti sunt:
– Principiul separatiei puterilor in stat;
– Principiul pluralismului;
– Egalitatea in fata legii;
– Libertatea.
B. Principiul separatiei puterilor in stat este cel ce garanteaza existenta unui regim democratic intr-un stat. Nerespectarea acestui principiu, precumsi lipsa sa din prevederile oricarei constitutii are loc doar in cazul regimurilor totalitare si, in unele cazuri, in regimurile autoritare. Acest principiu presupune impartirea puterii de stat intre mai multe institutii, nu concentrarea acesteia in favoarea partidului unic sau al conducatorului statului, asa cum se intampla in regimurile totalitare. Acest principiu presupune existenta a trei puteri in stat: legislativa, executiva si judecatoresca.
Puterea legislativa apartine Parlamentului, alcatuit din cele doua camere: Camera Deputatilor si Senat. Aceasta putere are ca principale prerogative redactarea, dezbaterea si adoptarea legilor. Elementul final al adoptarii unei legi ii apartine insa presedintelui statului, acesta trebuind sa o ratifice, pentru ca mai apoi sa fie publicata in Monitorul Oficial.
Puterea executiva, reprezentata de Guvern, are rolul de a veghea la punerea in executare a legilor, adica la aplicarea legislatiei in vigoare. Guvernul este condus de catre Primul-Ministru, numit in functie de presedinteletarii, la propunerea partidului majoritar. In alcatuirea Guvernului intra ministerele, a caror activitate este impartita pe domenii (educatie, sanatate, agricultura etc.).
Cea de a treia putere in stat este puterea judecatoreasca, a carei principala atributie o reprezinta sanctionarea incalcarii prevederilor legale in vigoare. Cele trei puteri, descrise pe larg mai sus, isi desfasoara activitatea independent una fata de alta, fara interventii sau influente din partea unor terte persoane sau institutii, chiar daca vorbim despre presedinte, politicieni ori functionari de stat cu rang inalt.
Tocmai prin aceasta transmitere a functiilor catre parlament, guvern si administratie, precum si catre judecatori independenti, puterea statala este tinuta in echilibru, prin intermediul unor controale reciproce (echilibrul puterilor), cetatenii fiind astfel aparati de potentialele interventii despotice ale statului.
C. Pornind de la asemanarile si deosebirile dintre regimul politic democratic si cel totalitar, putem evidentia cu usurinta prima deosebire dintre o constitutie democratica si una totalitara. Astfel, din moment ce intr-un regim totalitar puterea de stat este destinata partidului unic sau, dupa caz, conducatorului tarii, este evident faptul ca principiul separatiei puterilor in stat nu va fi mentionat in constitutia unui astfel de stat. La polul opus, o constitutie democratica va avea acest principiu la baza functionarii statului.
O a doua posibila diferenta o reprezinta garantarea dreptului la proprietate (precum si alte drepturi social-economice), ce in majoritatea statelor totalitare nu este respectat, deci nu apare consemnat in constitutie, pe cand intr-o constitutie democratica il regasim. Din categoria drepturilor social-politice, libertatea de exprimare si libertatea cultelor vor fi cele care lipsesc cel mai des din prevederile unei constitutii pe baza careia functioneaza un stat totalitar. La polul opus, o constitutie apartinand unui regim democrat va avea in centrul prevederilor sale cetateanul si garantarea drepturilor si libertatilor acestuia de catre constitutie.
2.
Adoptarea in 1948 a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului a fost momentul in care drepturile de baza ale tuturor fiintelor umane din lume, in care se includeau si copiii, erau stabilite pentru prima oara intr-un document oficial al Natiunilor Unite. Curand dupa, insa, au aparut curente de opinie conform carora copiii au nevoie de protectie speciala. Astfel, in 1950 apare primul proiect al drepturilor copilului ce a fost discutat timp de mai multi ani de catre reprezentantii statelor membre in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite. Abia pe 20 noiembrie 1959, Natiunile Unite au adoptat Declaratia Drepturilor Copilului. Aceasta nu avea caracter obligatoriu, ci era o recomandare pentru politicile viitoare ale statelor. Anul 1979 a fost sarbatorit in intreaga lume ca Anul Copilului. Efectul imediat a fost reluarea discutiilor asupra elaborarii mai in detaliu a drepturilor copilului, dar mai ales necesitatea ca aceste drepturi sa devina obligatorii din punct de vedere juridic pentru toatestatele. Abia la 20 noiembrie 1989, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat in unanimitate Conventiaprivind drepturile copilului, numita si Acordul privind drepturile copilului. Pana in prezent, Conventia a fost adoptata de 196 de tari membre ale Natiunilor Unite. Romania a fost printre primele state care a semnat si a ratificat Conventia inca din 1990, obligandu-se astfel sa aplice integral si corespunzator standardele juridice in domeniul promovarii si protectiei drepturilor copilului.
Odata cu revenirea Romaniei, in anul 1989, la un regim politic democrat,garantarea de catre stat a drepturilor fundamentale ale omului a devenit o cetitudine. Din anul 1990, odata cu ratificarea de catre statul nostru si a Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, garantareasi respectarea drepturilor unor categorii speciale de copii, cum sunt cei aflati in situatii de risc sau a copiilor cu cerinte educative speciale, este un fapt firesc.
Conceptul de copil in situatie de risc se refera la acel copil ale carui drepturi la crestere, dezvoltare, educatie si sanatate pot fi incalcate din cauza unor anumite circumstante si conditii de ordin social, economic, psihoemotional sau de sanatate, ori a dovezilor ca parintii sau reprezentantii legali ai copilului sunt susceptibili de indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor privind cresterea si educatia copilului.
Din punct de vedere legislativ, sunt considerati copii aflati in situatii de risc acei copii supusi violentei, neglijarii, lipsei de supraveghere si ingrijire precum si copiii care practica vagabondajul, cersitul, prostitutia. Tot din aceeasi categorie fac parte orfanii, copiii abandonati ori acei copii ce au un parinte caruia i s-a instituit o masura de ocrotire judiciara (ocrotire provizorie, curatela sau tutela). In asemenea cazuri, statul protejeaza copilul asigurand si promovand cu prioritate interesul superior al copilului. Astfel, statul are obligatia de a asigura familiei asistenta necesara pentru educarea si cresterea copiilor, acordand asistenta individualizata fiecarui copil. Nu in ultimul rand, trebuie sa se tina cont de prioritatea privind cresterea si educarea copilului in familie, tinand cont de identitatea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie.
O alta categorie de copii beneficiari ai Conventiei ONU o reprezinta copiii cu cerinte educationale speciale (CES). Acesti copii au necesitati educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei, adaptate particularitatilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau dizabilitati, ori tulburari sau dificultati de invatare sau de alta natura. Din categoriile mai sus enuntate fac parte copii din medii dezavantajate socio-economic, copii cu dizabilitati, cei ce apartin unor minoritati, copii din mediul rural, precum si cei ce sunt refugiati sau provin din zone de conflict. Copiii ce provin sau sunt refugiati din zone de conflict armat reprezinta o categorie ce beneficiaza in prezent in Romania de protectia statului. Este vorba despre copiii ucrainieni, refugiati impreuna cu familiile lor sau singuri in tara noastra, unde statul le asigura un trai decent, respectandu-le dreptul la educatie, sanatate, precum si celelalte drepturi fundamentale.
In cazul copiilor cu CES, dificultatile sau dizabilitatile acestora nu sunt in Romania un motiv pentru ca acestia sa nu aiba drepturi egale cu ceilalti copii sau, mai rau, sa fie discriminati. Aceasta categorie de copii beneficiaza de asistenta medicala pe masura nevoilor lor si sunt integrati in invatamantul de stat.
O a treia categorie o reprezinta copiii proveniti din mediul rural carora statul le asigura sanse egale cu a copiilor din mediul urban, continuarea studiilor fiind posibila chiar daca in localitatile de bastina sau in cele invecinate nu exista posibilitatea finalizarii tuturor ciclurilor de studii. Astfel, indiferent daca provine din mediul urban sau rural, in Romania orice copil isi poate finaliza studiile preuniversitare nefacandu-se niciun fel de discriminare din motive legate de statutul socio-economic sau de provenienta culturala.
(...)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Rolul autoritatilor, al familiei si al scolii in respectarea dreptului la educatie
Citatul: Un copil, un invatator, o carte si un stilou sunt suficiente pentru a schimba lumea reprezinta o afirmatie puternica care subliniaza importanta educatiei in transformarea lumii. Conceptul de non-discriminare este esential in asigurarea drepturilor copilului si in promovarea unei societati echitabile si incluzive. Non-discriminarea inseamna ca toti copiii, indiferent de sex, rasa, etnie, religie, orientare sexuala, dizabilitati sau statut socio-economic, trebuie sa aiba acces la aceleasioportunitati si sa fie tratati cu aceeasi demnitate si respect. In plus, este important ca toate politicile si practicile educationale sa se bazeze pe acest principiu de non-discriminare pentru a garanta ca niciun copil nu este exclus sau marginalizat din cauza diferentelor.
(...)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
09Iul.2024
Comandati acum culegerea de Teste rezolvate pentru examenul de Titularizare EDUCATIE SOCIALA (Editia actualizata) si parcurgeti cele 30 de teste rezolvate si explicate de profesorii-autori + alte 12 exemple posibile pentru Subiectul al III-lea (Metodica)
