Roxana Andries este profesor titular de limba franceza la scoala Gimnaziala Nr.1 Vladeni, Botosani, cu o vechime de 7 ani in invatamantul preuniversitar, avand Gradul didactic II si in curs de obtinere a Gradului didactic I. De asemenea, este coautor al unei lucrari de specialitate intitulata Teste rezolvate pentru examenul de titularizare. Limba si literatura franceza, Rentrop & Straton, 2023.
In ce fel s-a schimbat azi nevoia de a invata si cunoaste in profunzime limba franceza fata de acum zece ani? Influenteaza negativ aplicatiile de invatare a unei limbi straine interesul elevilor pentru o limba straina sau, dimpotriva, il creste?
Roxana Andries: Nevoia de a invata si de a cunoaste in profunzime limba franceza sau orice alta limba straina a existat dintotdeauna. Poate ca elevii nostri, adultii de maine, nu constientizeaza inca aceasta necesitate a cunoasterii unei limbi de circulatie internationala. Cu toate acestea, limba franceza castiga teren in fata altor limbi straine, iar interesul tinerilor pentru aceasta cultura bogata creste de la o zi la alta. In acest sens, exista astazi numeroase portite de cunoastere care satisfac nevoile lingvistice ale elevilor: asociatii de elevi si studenti care promoveaza studiul limbii franceze, organizatii de profesori care propun activitati variate si interactive pentru descoperirea limbii si civilizatiei franceze si francofone, parteneriate educationale intre scoli si chiar proiecte de schimb interscolar cu finantare din fonduri europene. Astfel, fata de acum zece ani, a crescut atat nevoia de invatare a limbii franceze, cat si oportunitatile care contribuie la dezvoltarea lor intelectuala, personala si culturala.
In ultima perioada, am fost supusi unor noi provocari cu scopul de a digitaliza si de a moderniza activitatea educativa si se pune din ce in ce mai tare accentul pe resursele educationale facilitate de tehnologiile informatiei si comunicatiilor. In activitatea mea didactica, am observat ca elevii inregistreaza progres in invatarea limbii franceze prin intermediul aplicatiilor de invatare si prin folosirea platformelor on-line. Aceste instrumente favorizeaza invatarea prin descoperire, iar notiunile noi se fixeaza mai bine atunci cand elevul isi satisface curiozitatea singur prin actiuni concrete intr-un spatiu atat de ofertant precum este Internetul.
In ce mod pot integra profesorii de limbi straine, in prezent, tehnologia digitala pentru a transforma predarea materiei? Considerati ca e necesara o astfel de transformare a modului de predare?
Roxana Andries: In predarea limbilor straine, tehnologia digitala este de un real ajutor, cu atat mai mult cu cat ea sustine atingerea unor competente din programele scolare in vigoare (intelegerea unui mesaj oral prin folosirea de inregistrari, cantece si alte materiale audio, de exemplu). Mai mult decat atat, resursele digitale pot fi folosite atat in procesul de predare-invatare, cat si in cel de evaluare. Numeroase platforme propun crearea de materiale originale pentru descoperirea unor notiuni noi, pentru consolidarea unor informatii deja asimilate sau pentru o evaluare obiectiva pe baza unor sarcini de lucru clare, cu baremul aferent. De asemenea, majoritatea lectiilor din manualul digital contin activitati care necesita conectarea la Internet si folosirea unor instrumente de lucru interactive. Acest mod de predare nu este neaparat mai usor pentru cadrele didactice, intrucat continutul stiintific este la fel de riguros, iar pregatirea activitatilor presupune alocarea unor resurse generoase de timp, insa castigul elevului este cu siguranta mai mare intrucat el asimileaza continuturi intr-un mod mai placut si mai apropiat de interesele sale.
In contextul unei globalizari accentuate, pierde limba franceza teren? Cum poate fi contracarata aceasta potentiala diminuare a importantei la nivel international?
Roxana Andries: Importanta imbii franceze a fost, de multe ori, subestimata din cauza prejudecatilor impuse de societatea contemporana. Coborand in clasament, limba franceza a devenit a doua limba de studiu in scoli, insa prin implicarea si dedicarea tinerilor profesori care au intrat in sistemul de invatamant in ultimii ani, elevii au inceput sa o indrageasca, sa manifeste deschidere si interes fata de oportunitatile pe care le ofera aceasta limba. Totodata, parintii si adultii, in general, au devenit mai constienti de sansele oferite de cunoasterea unei limbi straine: sansa de a studia, de a lucra, de a calatori, de a se dezvolta pe plan personal, cultural si profesional. In plus, nu este de neglijat faptul ca limba franceza este o limba de circulatie internationala, limba materna, oficiala sau straina, utilizata in numeroase tari francofone in schimburi culturale, comerciale, politice.
Cunoasterea limbii franceze creeaza un sentiment de apartenenta la o comunitate, comunitatea francofona, iar cresterea prestigiului ei depinde de fiecare activitate menita sa promoveze aceasta eleganta, romantica si frumoasa limba (Ziua internationala a Francofoniei si Ziua profesorului de limba franceza marcate prin evenimente specifice, crearea si dezvoltarea mai multor programe de studii universitare in limba franceza, gazduirea unor evenimente cultural-artistice franceze si francofone, promovarea literaturii, cinematografiei, muzicii franceze, introducerea de noi discipline optionale in scoli care sa prezinte cultura si civilizatia franceza si francofona pe intelesul elevilor etc.).
Care considerati ca sunt, in acest moment, profesiile de viitor spre care se pot orienta elevii si studentii care cunosc limba franceza?
Desi, din pacate, cariera didactica nu mai atrage atat de multi tineri in sistemul de invatamant romanesc, exista elevi care isi doresc sa mearga pe drumul acesta si sa devina, la randul lor, dascali pasionati care sa transmita din cunostintele lor si sa ii invete pe cei mai mici tainele ascunse ale limbii franceze. Dincolo de aceasta meserie, toate profesiile depind, mai mult sau mai putin, de cunoasterea unei limbi straine. Profesor, jurnalist, ghid turistic, traducator sau interpret, sunt doar cateva din profesiile pe care un bun cunoscator de limba franceza le poate alege. Cu toate acestea, limba franceza este indispensabila in orice meserie practicata in una din tarile francofone, unde oportunitatile sunt mai multe si unde piata muncii este mai bine dezvoltata si mult mai bine platita.
Care sunt, in opinia dumneavoastra, principalele probleme pe care aceasta materie le intampina in scolile din Romania si cum pot fi rezolvate?
Roxana Andries: Fiind o limba latina, limba franceza nu pune atat de multe probleme in studierea ei. Este o limba relativ usoara care poate fi inteleasa fie si numai prin asocieri cu limba romana sau cu alte limbi latine, insa modul de organizare a continuturilor, structura programelor scolare in vigoare si corelarea cu programele scolare ale limbii romane sunt, in general, deficitare. Astfel, in predarea limbii franceze se pune foarte mult accentul pe transmiterea multor aspecte gramaticale si mai putin pe dobandirea si exersarea deprinderilor de comunicare intr-o limba straina. Mai mult decat atat, la inceput de ciclu sau chiar in primele ore de limba franceza, elevilor le sunt propuse deja notiuni pe care ei nu le-au studiat inca in limba romana.
Intrucat limba franceza este o limba moderna cu predare in limba romana, este nevoie de foarte multe ori sa explicam elevilor concepte si aspecte gramaticale din limba materna pentru a facilita intelegerea limbii straine. In plus, numarul de ore pe saptamana este relativ mic in comparatie cu volumul de informatie cerut de programa scolara nationala si este cu atat mai greu cu cat in invatamantul de masa sunt integrati si elevi cu cerinte educationale speciale care necesita o programa adaptata. Pe de alta parte, regasim in colective si elevi capabili de performanta, carora trebuie sa le acordam o atentie deosebita si carora trebuie sa le exploatam potentialul prin pregatire suplimentara, participarea la concursuri si competitii etc.
In ce fel putem creste, ca parinti si profesori, interesul elevilor pentru invatarea limbii franceze?
Roxana Andries: In zilele noastre, oportunitatile privind invatarea limbii franceze sunt numeroase si variate. Recomand, cu caldura, tuturor parintilor si profesorilor sa inscrie copiii la orice activitate care are ca scop cunoasterea, promovarea si exersarea limbii franceze: ateliere de teatru, centre de excelenta, crearea de corespondente franco-romane intre elevi din Romania si din alte tari francofone, excursii si tabere tematice in limba franceza, schimburi interscolare cu elevi vorbitori de limba franceza. Pe de alta parte, profesorii ii pot indruma pe elevi in folosirea resurselor digitale care ajuta la cunoasterea limbii si culturii franceze: folosirea de dictionare on-line, realizarea vizitelor virtuale in muzee din Franta, cultivarea sensibilitatii artistice si a gustului pentru frumos privind muzica, literatura si cinematografia franceza etc.
Cum arata ajutorul concret si necesar pe care institutiile abilitate din tara noastra l-ar putea acorda in mod constant scolilor si profesorilor, indiferent de materia predata?
Cred ca cea mai importanta resursa pe care trebuie sa o aiba o scoala pentru un invatamant de calitate este resursa umana. Sistemul de invatamant romanesc are nevoie de profesori bine pregatiti, in care statul si institutiile abilitate trebuie sa investeasca permanent, astfel incat meseria de profesor sa ramana demna, respectata si dusa mai departe de generatii care sa pregateasca adulti educati, responsabili si respectabili. Pentru ca un profesor sa isi practice meseria cu drag, o alta resursa importanta nu trebuie sa fie neglijata si anume resursa materiala.
La fel ca in orice alt domeniu unde fiecare angajat primeste materialele necesare desfasurarii activitatii sale, indispensabile le sunt si cadrelor didactice bunurile materiale pentru a atinge competentele stabilite prin programe si pentru a eficientiza actul instructiv-educativ. Si poate ca, mai mult decat orice, ajutorul pe care il asteapta profesorii dintotdeauna din partea institutiilor abilitate e reprezentat de intelegerea, colegialitatea, analiza realista si propunerea de solutii concrete pentru numeroasele disfunctionalitati ale sistemului de invatamant romanesc. Cat despre povara documentelor pe care trebuie sa le intocmim pe parcursul unui an scolar, cred cu tarie ca educatia incepe acolo unde se termina birocratia!