In Metodologie se arata ca formarea continua este un drept si o obligatie a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, profesorii avand datoria sa participe cel putin o data la 2 ani la cel putin un program de formare continua acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unitatii de invatamant, pe baza analizei nevoilor de formare elaborata de CFDCD.
Documentul pus in consultare pe site-ul Ministerului Educatiei defineste, pe rand, categoriile de programe pentru dezvoltare in cariera didactica a personalului din invatamantul preuniversitar si mentioneaza ca un credit ECTS se cuantifica intr-un numar de 25 de ore de pregatire pentru dobandirea unui set de competente.
[PROIECT] Metodologia-cadru privind tipul programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, asigurarea calitatii programelor si sistemul de acumulare a creditelor ECTS pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar.
Capitolul I
Dispozitii generale
Art. 1. – (1) Pentru personalul didactic din invatamantul preuniversitar, formarea continua este un drept si o obligatie.
(2) Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala prin programe si activitati de formare, precum si etapele de evolutie in cariera, dupa obtinerea dreptului de libera practica pentru cariera didactica.
(3) Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar se realizeaza prin programe de formare continua ce asigura dezvoltarea in cariera didactica, denumite in continuare programe pentru dezvoltare in cariera didactica, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactica si pe competentele profesionale, adecvat rolurilor didactice si profilului profesional al cadrului didactic.
Art. 2. – (1) Prezenta metodologie-cadru reglementeaza tipul programelor pentru dezvoltare in cariera didactica si cadrul general, institutional, conceptual si procedural de asigurare a calitatii programelor pentru dezvoltare in cariera didactica.
(2) Pentru recunoasterea competentelor profesionale ale personalului didactic din invatamantul preuniversitar, formate si dezvoltate prin programe si activitati de formare continua, prin parcurgerea etapelor de evolutie in cariera, precum si prin celelalte activitati de formare prevazute la art. 187 alin. (10) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza Sistemul european de credite transferabile, denumit in continuare ECTS, in conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Metodologia de acordare a creditelor transferabile in invatarea pe tot parcursul vietii, aprobata prin OME nr. 6.768 din 12 decembrie 2023, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Evaluarea si validarea rezultatelor participarii personalului didactic la diferite programe si forme de organizare a formarii in cariera didactica, se realizeaza prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondenta cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluarii competentelor si a recunoasterii rezultatelor invatarii, asigurand flexibilitate si transparenta rutelor de formare in contexte variate: formale, nonformale si informale.
Art. 3. – (1) Un program pentru dezvoltare in cariera didactica reprezinta oferta unui furnizor si urmareste formarea si dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului didactic din invatamantul preuniversitar.
(2) Programele pentru dezvoltare in cariera didactica se clasifica in categorii, in functie de tipul de competente dezvoltate, de raportarea la domeniul de specializare corespunzator functiei didactice ocupate si de modalitatea de validare calitativa.
Capitolul II
Categorii de programe pentru dezvoltare in cariera didactica si conditii generale de acreditare
Art. 4. Categoriile de programe pentru dezvoltare in cariera didactica a personalului din invatamantul preuniversitar, sunt urmatoarele:
a) Programele pentru dezvoltare in cariera didactica de specialitate, denumite programe de specialitate, constituie forme ale dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, in domeniul de specializare corespunzator functiei didactice ocupate, in domeniul psihopedagogic si metodic pentru evolutia in cariera didactica, respectiv in domeniul management educational.
b) Programele pentru dezvoltare in cariera didactica complementare, denumite programe complementare, constituie forme ale dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, in domenii complementare specializarii functiei didactice ocupate.
c) Programele pentru dezvoltare in cariera didactica de abilitare functionala, denumite programe de abilitare functionala, constituie forme ale dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, specifice educatiei formale si nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor cadrelor didactice in domenii care vizeaza autonomia pedagogica, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate si alte domenii conexe domeniului educational.
Art. 5. – (1) Programele pentru dezvoltare in cariera didactica precizate la art. 4 lit. a) si b), se valideaza calitativ prin procesul de acreditare.
(2) Programele de abilitare functionala precizate la art. 4 lit. c) se supun procesului de recunoastere si echivalare, in baza unei proceduri specifice, elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii si implementata de Comisia de formare si dezvoltare in cariera didactica (CFDCD), constituita la nivelul unitatii de invatamant.
Art. 6. – (1) Validarea calitativa a unui program pentru dezvoltare in cariera didactica, denumita acreditare, pentru programele prevazute la art. 4 lit. a) si b), denumite in continuare programe acreditate, reprezinta rezultatul evaluarii calitative a programului, se exprima prin alocare de credite ECTS si se aproba prin ordin de ministru.
(2) Programului acreditat i se aloca un numar de credite ECTS, in functie de numarul de ore de formare alocat si de consistenta curriculara a programului.
(3) In sistemul pentru dezvoltare profesionala continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, un credit ECTS reprezinta volumul de munca necesar pentru acumularea unui set de competente, conform standardelor profesionale pentru profesia didactica, adecvat rolurilor didactice si profilului profesional al cadrului didactic din invatamantul preuniversitar.
(4) Un credit ECTS se cuantifica intr-un numar de 25 de ore de pregatire pentru dobandirea unui set de competente.
(5) Un program se acrediteaza cu un numar intreg de credite ECTS, in intervalul 1 si 5 credite ECTS, pentru a facilita recunoasterea automata la nivel european.
Art. 7. Furnizorii programelor acreditate sunt institutii/structuri organizationale din Romania, care propun spre acreditare programe pentru dezvoltare in cariera didactica si care implementeaza programele acreditate cu respectarea principiilor, standardelor de calitate si legislatiei specifice.
Art. 8. – (1) Calitatea de furnizor al programelor acreditate, precizate la art. 4 lit. a) si b), este definita numai in relatie cu programul, este dobandita odata cu acreditarea programului, este valabila pentru perioada acreditarii programului si inceteaza la finalizarea perioadei de acreditare.
(2) Categoriile de furnizori ai programelor de specialitate, precizate la art. 4 lit. a), sunt urmatoarele:
a) institutiile de invatamant superior de stat si particulare acreditate, prin facultati/departamente/institute/ centre de formare/structuri legal constituite;
b) casele corpului didactic;
c) centrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale;
d) unitati de invatamant preuniversitar cu statut de scoala de aplicatie care asigura formarea initiala pentru profesia didactica;
e) institutii aflate in coordonarea sau in subordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu atributii si responsabilitati in domeniul dezvoltarii profesionale continue, legal prevazute, inclusiv: Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), Centrul National pentru Curriculum si Evaluare (CNCE), Institutul de Stiinte ale Educatiei, Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT), Institutul Limbii Romane (ILR), Palatul National al Copiilor din Bucuresti, Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala (CJRAE/CMBRAE), Centrele Judetene de Excelenta/Centrul Municipiului Bucuresti pentru Excelenta;
f) organizatii nonguvernamentale care au calitatea de partener al Ministerului Educatiei si Cercetarii, in cadrul proiectelor sistemice cu finantare externa, implementate la nivel regional sau la nivel national, in invatamantul preuniversitar sau in cadrul unor interventii educationale sistemice ce prevad acreditarea siimplementarea de catre acestea, a programelor de specialitate, si care au prevazute in statut/actul constitutiv precum si in regulamentul specific atributii si responsabilitati in domeniul dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar;
g) organizatii nonguvernamentale care au incheiat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii acorduri de colaborare/parteneriat si care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii
(i) au prevazute in statut/actul constitutiv atributii si responsabilitati in domeniul dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar;
(ii) au capacitate tehnico-administrativa si experienta specifica in domeniul educatiei de minimum 3 ani;
(iii) au precizata in acordul de colaborare/parteneriat, furnizarea programelor de de formare continua, cu respectarea prevederilor metodologice.
(3) Categoriile de furnizori ai programelor complementare, precizate la art. 4 lit. b), sunt urmatoarele:
a) categoriile prevazute la alin. (2);
b) organizatii nonguvernamentale, nationale si internationale, care au prevazute in statut activitati in domeniuleducatiei si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
c) agentii/autoritati nationale specializate in domeniul educatiei adultilor;
d) institute de cercetare.
Art. 9. – (1) Acreditarea se realizeaza pentru programele precizate la art. 4 lit. a) si b), prin raportare la tipuri de competente care sunt parte integranta a profilului profesional al cadrului didactic, la domenii tematice, continuturi, buget de timp, forma de organizare si grup-tinta.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza procedura specifica care reglementeaza etapele si conditiile privind derularea procesului de acreditare a programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, denumita in continuare procedura specifica privind acreditarea.
(3) Conditiile de acreditare vizeaza criteriile administrative, curriculare, resurse umane si resurse materiale.
(4) Pentru acreditarea programelor, furnizorii de formare care nu fac parte din sistemul public de invatamant achita o taxa, a carei valoare, precizata in procedura specifica privind acreditarea, este actualizata periodic, corespunzator legislatiei specifice din domeniul fiscal.
Art. 10. Durata acreditarii unui program inclus in una dintre categoriile precizate la art. 4 lit. a) si b) este de 4 ani.
Art. 11. – (1) Programele acreditate se inscriu in Registrul unic al programelor acreditate (RUPA) pentru dezvoltare in cariera didactica a personalului din invatamantul preuniversitar, denumit in continuare Registrul (RUPA).
(2) Registrul prevazut la alin. (1) are regimul unui nomenclator pentru domenii tematice, corelat cu nomenclatorul european privind dezvoltarea profesionala in cariera didactica, este structurat pe sectiuni, se publica pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei si Cercetarii, in sectiunea dedicata carierei didactice si se actualizeaza periodic.
(3) Sectiunile Registrului (RUPA) sunt:
a) programe de specialitate, precizate la art. 4 lit. a);
b) programe complementare, precizate la art. 4 lit. b);
c) programe acreditate si programe complementare nationale avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, carora le-au fost alocate credite profesionale transferabile (CPT), aflate in perioada de valabilitate a acreditarii/avizarii.
(4) Sectiunea precizata la alin. (3) lit. c), include, prin preluare, Registrul national al programelor pentru dezvoltare profesionala continua acreditate si Lista programelor complementare nationale, in formele publicate pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru.
Art. 12. Programele pentru dezvoltare in cariera didactica precizate la art. 4 lit. a) si b), se acrediteaza si se implementeaza doar intr-una dintre urmatoarele forme de organizare:
a) in sistem blended-learning (fata-in-fata si online sincron/asincron);
b) in sistem online:
(i) online sincron si online asincron;
(ii) online sincron;
c) in sistem fata-in-fata.
Art. 13. Distributia bugetului de timp al unui program acreditat, precizat la art. 4 lit. a) si b), trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) pentru forma de organizare in sistem blended-learning:
(i) componenta fata-in-fata – procent de minimum 60% din bugetul total de timp al programului;
(ii) componenta online sincron/asincron – procent de maximum 40%, din bugetul total de timp al programului.
b) pentru forma de organizare in sistem online:
(i) componenta online sincron – procent de minimum 60% din bugetul total de timp al programului;
(ii) componenta online asincron – procent de maximum 40% din bugetul total de timp al programului.
c) pentru forma de organizare fata-in-fata – procent de 100% din bugetul total de timp al programului.
Art. 14. – (1) Structura obligatorie a unui program acreditat, asociata criteriilor curriculare, cuprinde curriculumul programului, strategia de formare si strategia de evaluare finala a formabililor.
(2) Curriculumul programului se organizeaza in structuri formale de tip module/teme, corespunzatoare competentelor cheie/competentelor specifice asociate profilului de formare in cariera didactica, in concordanta cu nevoile de formare ale grupului tinta.
(3) Strategia de formare se adapteaza formei de organizare si implementare a programului, specificului grupului tinta, activitatilor/sesiunilor de formare si rezultatelor asteptate.
(4) Evaluarea finala consta in sustinerea, de catre fiecare formabil, a portofoliului de evaluare finala sau a unei teme relevante din portofoliul de evaluare finala, elaborat individual de catre fiecare formabil, pe parcursul activitatilor de formare.
(5) Evaluarea finala se desfasoara in plenul comisiei de evaluare finala, iar forma de organizare a activitatii de evaluare finala este determinata de forma de organizare a programului precizata la art. 12:
a) pentru programele organizate in sistem blended-learning (fata-in-fata si online sincron/asincron), prevazute la art. 12 lit. a), evaluarea finala se organizeaza in sistem fata-in-fata;
b) pentru programele organizate in sistem online (online sincron si online asincron sau online sincron), prevazute la art. 12 lit. b),evaluarea finala se organizeaza in sistem online sincron;
c) pentru programele organizate in sistem fata-in-fata, prevazute la art. 12 lit. c), evaluarea finala se organizeaza in sistem fata-in-fata.
Art. 15. – (1) Curriculumul unui program acreditat cuprinde componenta teoretica si componenta practica.
(2) Fiecare forma de organizare a unui program, prevazuta la art. 12 contine, obligatoriu, doua componente: componenta teoretica si componenta practica.
(3) Componenta teoretica - include activitati complexe (ex. brainstorming, analiza conceptuala, analize comparative, studii de caz, proiecte colaborative etc.) care valorifica informatiile specifice acestei componente.
(4) Componenta practica – cuprinde activitati cu caracter practic-aplicativ specifice domeniului tematic al programului (exemple: activitati cu caracter practic-aplicativ in domeniul didactic, management si leadership educational, aplicatii digitale, aplicare de chestionare, cercetari educationale, activitati cu caracter experimental etc.). In componenta practica pot fi cuprinse si activitati cu caracter practic-aplicativ asociate evaluarii formativa/pe parcurs care nu se evidentiaza, separt, in bugetul de timp al programului, dar sunt descrise in strategia de evaluare, fiind implicite activitatii de formare.
(5) Activitatile prevazute la alin. (3) si (4) sunt considerate activitati-suport pentru elaborarea portofoliului de evaluare finala.
Art. 16. – (1) Pentru programele acreditate de specialitate, bugetul de timp total al unui program este cuprins intre 25 de ore si 125 de ore, ca multiplu de 25.
(2) Pentru programele acreditate complementare, bugetul de timp total al unui program este cuprins intre 25 de ore si 75 de ore, ca multiplu de 25.
(3) In bugetul de timp total al unui program acreditat nu este cuprins bugetul de timp alocat evaluarii finale.
(4) Distributia bugetului de timp asociat componentelor prevazute la art. 15 alin. (3) si (4), este urmatoarea:
a) componentei teoretice i se aloca maximum o treime din bugetul de timp total al programului;
b) componentei practice i se aloca minimum doua treimi din bugetul de timp total al programului.
Capitolul III
Implementarea programelor pentru dezvoltare in cariera didactica
Art. 17. – (1) Implementarea, de catre furnizori, a oricarui program incadrat in una dintre categoriile cuprinse in sectiunile Registrului (RUPA), precizate la art. 11 alin. (3) si (4), consta in derularea urmatoarelor activitati specifice:
a) planificare, organizare si desfasurarea a activitatilor de formare;
b) planificare, organizare si desfasurare a evaluarii finale a formabililor si ale etapelor premergatoare evaluarii finale;
c) certificarea formabililor care promoveaza programul;
d) monitorizarea interna a implementarii programului;
e) gestionarea documentelor specifice de implementare a programului.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza procedura specifica care reglementeaza etapele si conditiile privind derularea procesului de implementare a programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, denumita in continuare procedura specifica privind implementarea.
(3) Perioada de implementare a unui program acreditat debuteaza la data aprobarii ordinului de ministru privind acreditarea programului si se finalizeaza la data expirarii acreditarii acestuia.
(4) Prevederile prezentei metodologii-cadru si ale procedurii specifice privind implementarea, se aplica tuturor categoriilor de programe cuprinse in sectiunile Registrului (RUPA).
Art. 18.– (1) In vederea planificarii si desfasurarii activitatilor de formare din cadrul programelor, furnizorul organizeaza formabilii in serii/grupe.
(2) Seria este constituita dintr-un anumit numar de grupe care participa simultan la activitatile de formare, intr-o perioada determinata de timp.
(3) Grupele se organizeaza cu maximum 25 de formabili/grupa pentru toate categoriile de programe.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in programele de formare implementate in cadrul proiectelor cu finantare externa sau in cadrul unor interventii sistemice ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, se pot organiza grupe de formabili cu un numar de maximum 35 de formabili/grupa.
(5) Activitatile de formare se desfasoara, de regula, in perioada de cursuri din structura anului scolar.
(6) Activitatile de formare si de evaluare finala nu se planifica si nu se desfasoara, indiferent de tipul activitatii si indiferent de forma de organizare, in urmatoarele situatii:
a) in perioadele: 1 – 31 august, 20 decembrie – 15 ianuarie si vacanta scolara de Paste;
b) in zilele de duminica;
c) in zilele declarate ca sarbatori legale, precum si in puntile determinate de acestea, prevazute de legislatia nationala.
(7) Activitatile de formare si de evaluare finala din programele de formare implementate in cadrul proiectelor cu finantare externa sau in cadrul unor interventii sistemice ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, se pot desfasura si in afara perioadelor prevazute la alin. (6) lit. a), cu respectarea tuturor celorlalte conditii privind implementarea.
(8) Planificarea, organizarea si desfasurarea activitatilor de formare din cadrul programelor, trebuie sa asigure respectarea urmatoarelor conditii:
a) desfasurarea, cu prioritate, a activitatilor didactice si a programului scolar;
b) finalizarea activitatilor de formare nu mai tarziu de ora 20.00, indiferent de tipul activitatii si indiferent de forma de organizare;
c) organizarea activitatilor de formare cu un numar de maximum 8 ore de formare/zi, din care maximum 4 ore in format online asincron, indiferent de tipul activitatii, este permisa numai in zilele de sambata si in zilele in care nu se desfasoara activitati didactice, conform structurii anului scolar, cu respectarea celorlalte precizari ale alin. (6) si (7);
d) organizarea activitatilor de formare cu un numar de maximum 4 ore de formare/zi, in zilele de luni-vineri in perioada de cursuri din structura anului scolar;
(9) Pe parcursul implementarii unui program, furnizorul este obligat sa completeze documentele corespunzatoare etapelor aferente implementarii programului, conform prevederilor procedurii specifice privind implementarea.
(10) Pe parcursul implementarii unui program, furnizorul este obligat sa transmita, catre directia responsabila cu dezvoltarea profesionala continua din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, urmatoarele documente, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii-cadru si ale procedurii specifice privind implementarea:
a) notificare privind demararea activitatii de formare si calendarul pentru fiecare grupa de formabili;
b) notificare privind finalizarea activitatii de formare, inclusiv a evaluarii finale, pentru fiecare grupa de formabili;
c) raport centralizator privind implementarea si monitorizarea interna a programelor derulate de catre fiecare furnizor in anul scolar precedent, pentru care evaluarea finala a fost sustinuta pana la data de 31 iulie a anului scolar precedent.
(11) Raportul centralizator precizat la alin. (10) lit. c) se transmite la Ministerul Educatiei si Cercetarii, in perioada 01 septembrie – 31 octombrie a fiecarui an scolar in curs.
Art. 19. In desfasurarea activitatilor de formare si evaluare finala, furnizorul asigura cadrul pedagogic pentru dezvoltarea profesionala a formabililior, prin consiliere si feed-back in domeniul tematic al programului.
Art. 20. In acord cu recomandarile OCDE privind formarea cadrelor didactice, dupa finalizarea unui program,
formabilii pot desfasura activitati de tip mentoral, in comunitatile de invatare/de practica, bazate pe invatare
colaborativa, pentru asigurarea impactului formarii.
Art. 21. – (1) Rezultatele invatarii, ca urmare a participarii la programe pentru dezvoltare in cariera didactica, se precizeaza in documentele de certificare.
(2) Pentru programele cuprinse in sectiunile Registrului (RUPA), precizate la art. 11 alin. (3) si (4), furnizorul programului elibereaza Certificat de formare continua, insotit de Fisa competentelor si a modulelor/temelor, in termen de maximum 30 de zile de la promovarea programului de catre formabil, cu respectarea stricta a continuturilor minime cuprinse in modelul precizat in procedura specifica privind implementarea.
(3) Certificatul de formare continua este valabil numai insotit de Fisa competentelor si a modulelor/temelor.
(4) Pentru eliberarea, evidenta si gestionarea documentelor de certificare in termenii prevazuti de prezenta metodologie-cadru, furnizorul elaboreaza o procedura specifica.
(5) Pentru programele de abilitare functionala, precizate la art. 4 lit. c), furnizorul elibereaza adeverinta/document de certificare care sa contina numarul de ore alocat si, dupa caz, obiective/module/teme/competente dezvoltate, asociate activitatilor desfasurate.
(6) In categoria programelor de abilitare functionala, precizate la art. 4 lit. c), pot fi incluse activitati de formare specifice educatiei formale si nonformale care contribuie la dezvoltarea abilitatilorsi deprinderilor cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, in domenii care vizeaza autonomia pedagogica, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate si alte domenii conexe domeniului educational, cu precizarea bugetului de timp asociat.
(7) Pentru aplicarea unitara a reglementarilor legislative privind certificarea, furnizorii programelor pentru dezvoltare in cariera didactica au obligatia infiintarii si gestionarii, pentru fiecare program implementat, a unui Registru al documentelor de certificare eliberate, care sa contina elemente doveditoare ale autenticitatii documentelor, cu respectarea structurii minime obligatorii prevazuta in procedura specifica privind implementarea.
Art. 22. In organizarea si desfasurarea activitatilor de formare si de evaluare finala se respecta prevederile directivelor Uniunii Europene privind securitatea cibernetica si prelucrarea datelor cu caracter personal, cuprinse in Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor).
Art. 23. – (1) Responsabilitatea implementarii programelor incluse in Registrul (RUPA), in termenii si conditiile precizate in ordinul de ministru de acreditare si responsabilitatea privind legalitatea documentelor elaborate si veridicitatea informatiilor comunicate, referitoare la implementare, in conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru si ale procedurii specifice privind implementarea, revin in exclusivitate furnizorilor.
(2) Nerespectarea, de catre furnizori, a prevederilor prezentei metodologii-cadru si a procedurilor specifice, in implementarea programelor, indiferent de data includerii acestora in Registru (RUPA), determina, dupa caz, suspendarea implementarii sau retragerea acreditarii programului si eliminarea programului din Registrul (RUPA).
(3) Prevederile alin. (1) - (2) se aplica si tuturor programelor aflate in implementare, incluse in Lista programelor complementare nationale, avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru.
Art. 24. Pentru gestionarea eficienta a implementarii programului si pentru asigurarea calitatii formarii, indiferent de forma de organizare a activitatilor, furnizorul are obligatia monitorizarii interne a activitatilor aferente implementarii.
Capitolul IV
Comisia Specializata de Acreditare
Art. 25. – (1) In exercitarea atributiilor care ii revin, pentru fundamentarea deciziilor in domeniul vizand categoria programelor, asigurarea calitatii acestora si sistemul de acumulare a creditelor, directia cu atributii in domeniul formarii in cariera didactica pentru personalul din invatamantul preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, beneficiaza de suportul de specialitate al Comisiei Specializate de Acreditare, numita in continuare CSA, organism fara personalitate juridica, cu statut de comisie nationala de specialitate in domeniul dezvoltarii in cariera didactica.
(2) Acreditarea programelor de specialitate si a programelor complementare, prevazute la art. 4 lit. a) si b), se realizeaza prin ordin al ministrului, emis in baza avizului consultativ al CSA.
(3) Componenta CSA, rezultat al unui proces de selectie organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, se aproba prin ordin de ministru, pentru un mandat de 4 ani si cuprinde maximum 55 de persoane, cadre didactice din invatamantul universitar si preuniversitar, cu autoritate stiintifica si cu experienta profesionala in domeniul formarii in cariera didactica.
(4) Componenta CSA este urmatoarea:
a) 1 presedinte;
b) 6 vicepresedinti care au si calitatea de membri evaluatori, coordonatori ai celor 6 paneluri (3 paneluri academice si 3 paneluri operationale);
c) 42 membri evaluatori;
d) 6 membri evaluatori supleanti.
(5) In situatia in care presedintele CSA se afla in imposibilitate de exercitare a mandatului, unul dintre vicepresedinti preia atributiile acestuia, in urma desemnarii, in mod direct, de catre presedinte sau prin votul exprimat de cei 6 vicepresedinti, daca presedintele nu poate face desemnarea.
(6) In procesul de selectie a membrilor CSA, pentru fiecare nivel de invatamant – universitar, preuniversitar – se respecta principiul asigurarii continuitatii, in sensul in care o treime din numarul total al membrilor evaluatori sa fie reprezentata de cadre didactice care au detinut calitatea de membru in mandatul anterior al CSA.
(7) Selectia membrilor CSA se face de catre o comisie din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) pentru cele 3 paneluri academice, numarul maxim de cadre didactice incadrate in aceeasi institutie de invatamant superior, este 2;
b) pentru cele 3 paneluri operationale, numarul maxim de cadre didactice pentru o regiune de dezvoltare, este 2, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov pentru care numarul maxim este 5.
(8) Cele 6 paneluri din componenta CSA sunt organizate dupa cum urmeaza:
a) 3 paneluri academice, pentru organizarea si desfasurarea activitatilor vizand acreditarea programelor de specialitate, prevazute la art. 4 lit. a), cuprinzand 3 vicepresedinti si 22 de membri, din care 3 membri supleanti - cadre didactice din institutiile de invatamant superior - institutii de invatamant superior care asigura formarea initiala pentru profesia didactica;
b) 3 paneluri operationale, pentru organizarea si desfasurarea activitatilor vizand acreditarea programelor complementare, prevazute la art. 4 lit. b), cuprinzand 3 vicepresedinti si 26 de membri, din care 3 membri supleanti - cadre didactice din invatamantul preuniversitar, profesori metodisti din case ale corpului didactic/directori ai caselor corpului didactic, organizati pe domenii de expertiza.
(9) Pentru realizarea activitatilor specifice, in cadrul CSA se pot constitui grupuri de lucru mixte, reunind cadre didactice atat din panelurile academice, cat si din panelurile operationale.
(10) Secretariatul tehnic al CSA este asigurat de catre un secretar, inspector din cadrul directiei responsabile cu dezvoltarea profesionala continua, din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
(11) CSA elaboreaza si propune spre aprobare Ministerului Educatiei si Cercetarii Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Specializate de Acreditare (CSA), in maximum 30 de zile de la data constituirii si aprobarii CSA prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
(12) Reuniunile de lucru ale CSA, pentru organizarea si desfasurarea activitatilor specifice, se realizeaza in sistem online, sincron si asincron, dupa un program flexibil, convenit la nivelul grupurilor de lucru si avizat de vicepresedintii responsabili de paneluri si comunicat secretarului tehnic al CSA.
(13) Pentru validarea rezultatelor evaluarii realizate in paneluri, inclusiv in formatul grupurilor de lucru mixte, CSA se intruneste in plen, in sedinte de lucru ordinare, de regula lunar, sau in sedinte de lucru extraordinare, in situatii impuse de calendarul interventiilor educationale asumate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu o pauza in perioada iulie-septembrie, corespunzatoare vacantelor din sistemul de invatamant preuniversitar si universitar.
(14) Sedinta se considera statutara daca exista majoritate simpla, calculata la numarul total al membrilor evaluatori.
Art. 26. – (1) Alocarea creditelor ECTS unui program pentru dezvoltare profesionala continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar se realizeaza de CSA, corespunzator competentelor asociate programului, domeniului tematic si specificului grupului tinta, in urma validarii calitative din punct de vedere stiintific, de specialitate, metodic si psiho-pedagogice, prin acordarea avizului pentru acreditare.
(2) In baza avizului acordat de CSA, secretarul comisiei elaboreaza raportul tehnic pentru acreditarea programelor care sta la baza documentatiei pentru elaborarea ordinului de ministru.
Capitolul V
Aplicarea sistemului european de credite transferabile (ECTS) in procesul de evaluare, recunoastere a competentelor dezvoltate si a rezultatelor invatarii in cadrul programelor pentru dezvoltare in cariera didactica
Art. 27. – (1) Monitorizarea impactului programelor pentru dezvoltare in cariera didactica la nivel national/judetean/local, se realizeaza de catre inspectoratele scolare, casele corpului didactic si unitatile de invatamant.
(2) Formele de monitorizare a impactului programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, asupra calitatii procesului educational, pot fi: asistente la ore, inspectii scolare, rezultatele testelor/examenelor nationale ale elevilor si ale cadrelor didactice, feed-back calitativ asigurat de formatori si de formabili, schimburi de bune practici, aplicare de chestionare, focus-grupuri, sesiuni de diseminare a informatiilor, sistemul de acumulare a creditelor transferabile (ECTS), evaluare si recunoastere a competentelor si a rezultatelor invatarii in cariera didactica etc.
(3) Casa corpului didactic, in calitate de facilitator si furnizor de formare continua, este centru de resurse, de asistenta, de sprijin pentru dezvoltarea profesionala si manageriala a personalului didactic la nivel judetului/municipiului Bucuresti si asigura suport unitatilor de invatamant preuniversitar in procesul de monitorizare a impactului programelor asupra calitatii procesului educational si in procesul de acumulare a creditelor ECTS.
(4) In exercitarea atributiilor legale de monitorizare, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate organiza activitati de monitorizare si de evaluare a impactului dezvoltarii profesionale continue a personalului didactic, asupra calitatii procesului educational.
Art. 28. – (1) Comisia pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica (CFDCD) este organism cu caracter permanent, constituit la nivelul unitatii de invatamant preuniversitar, prin decizie a directorului, avand rol specific in domeniul formarii si dezvoltarii in cariera didactica.
(2) CFDCD identifica nevoile de formare continua ale personalului didactic din unitatea de invatamant, programele si proiectele destinate formarii continue a personalului didactic si monitorizeaza evolutia in cariera a cadrelor didactice si participarea personalului didactic la programe si proiecte de formare continua.
(3) Implementarea si gestionarea sistemului de acumulare a creditelor la nivelul unitatii de invatamant se realizeaza prin Comisia pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica - CFDCD, pentru toate cadrele didactice din unitatea de invatamant respectiva.
Art. 29. – (1) In relatie cu sistemul de acumulare a creditelor ECTS se stabileste conditia de formare in cariera didactica, expresie a obligativitatii formarii ca dezvoltare profesionala.
(2) Conditia de formare pentru un cadru didactic implica acumularea unui numar de minimum 15 credite ECTS intro perioada de 4 ani scolari, care atesta dobandirea de competente ca urmare a parcurgerii unor programe de formare din categoriile prevazute la art. 4 lit. a) si b).
(3) La calculul numarului de credite ECTS se iau in considerare ultimii 4 ani scolari incheiati, anteriori celui in care se realizeaza calculul numarului de credite, fara a lua in calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca, in conditiile legii.
(4) Indeplinirea conditiei de formare se verifica anual, in perioada 1 septembrie - 31 octombrie a anului scolar in curs in care se realizeaza calculul numarului de credite si este exprimata in valoarea de minimum 15 credite ECTS, potrivit alin. (2) si (3).
(5) Conditia de formare se considera indeplinita si in una dintre urmatoarele situatii:
a) promovarea, in ultimii 4 ani scolari, a unei etape de evolutie in cariera didactica - obtinerea gradului didactic II sau I;
b) dobandirea unei noi specializari prin absolvirea unui program de studii universitare de licenta;
c) absolvirea unui program de studii postuniversitare;
d) absolvirea unui program de studii postuniversitare de conversie profesionala;
e) absolvirea unui program de studii universitare de masterat;
f) absolvirea studiilor universitare de doctorat;
g) absolvirea unui program de studii postdoctorale.
Art. 30. – (1) Cadrul didactic incadrat in mai multe unitati de invatamant declara, la inceputul fiecarui an scolar, unitatea de invatamant la nivelul careia opteaza pentru gestionarea creditelor ECTS (de regula unitatea de invatamant in care are cele mai multe ore).
(2) Dupa constatarea indeplinirii conditiei de formare obligatorii, se calculeaza numarul de credite ECTS acumulate suplimentar, inclusiv credite ECTS dobandite prin recunoastere si echivalare.
(3) CFDCD constituie baza de date privind numarul creditelor ECTS, inclusiv cele dobandite prin recunoastere si echivalare, acumulate de fiecare cadru didactic din unitatea de invatamant.
(4) CFDCD actualizeaza, anual, in perioada 1 septembrie - 31 octombrie, baza de date privind numarul creditelor ECTS, constituita conform precizarilor de la alin. (3), acumulate de fiecare cadru didactic pe parcursul anului scolar precedent, pana la data de 31 iulie.
(5) Creditele ECTS acumulate de un cadru didactic in urma procesului de recunoastere si echivalare, precizat la art. 5 alin. (2), prin programe de abilitare functionala, precizate la art. 4 lit. c), nu se iau in calcul la stabilirea conditiei de formare.
(6) Pentru actualizarea bazei de date privind numarul creditelor ECTS, inclusiv pentru recunoasterea si echivalarea creditelor profesionale transferabile, CFDCD colaboreaza cu consiliul de administratie si cu consiliul profesoral ale unitatii de invatamant.
Art. 31. – (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar este obligat sa participe cel putin o data la 2 ani la cel putin un program de formare continua acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unitatii de invatamant, pe baza analizei nevoilor de formare elaborata de CFDCD.
(2) Pentru personalul din invatamantul preuniversitar, formarea continua include, in mod obligatoriu si periodic, un program/curs de prim ajutor, conform unui plan stabilit la nivelul unitatii de invatamant, periodicitatea participarii fiind stabilita la nivelul unitatii de invatamant, pe baza analizei nevoilor de formare elaborata de CFDCD.
(3) CFDCD monitorizeaza inclusiv respectarea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2).
Art. 32. Implementarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS in procesul de evaluare a rezultatelor invatarii in domeniul formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, se realizeaza prin recunoastere si echivalare, in vederea cuantificarii creditelor in portofoliul profesional al unui cadru didactic, conform procedurii specifice, prevazuta la art. 5 alin. (2).
Art. 33. Raportul de echivalare a creditelor profesionale transferabile (CPT), prevazute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cu creditele ECTS prevazute la art. 188 alin. (3) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 6 CPT : 1 credit ECTS.
Art. 34. Evaluarea rezultatelor invatarii in domeniul formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, prevazuta la art. 188 alin. (4) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza in conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru si ale procedurilor specifice, este exprimata in credite profesionale transferabile (CPT) si, prin corespondenta, este exprimata si in credite ECTS.
Art. 35. – (1) Pentru programele acreditate si programele complementare nationale avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, precizate la art. 11 alin. (3) lit. c), incluse in Registrul (RUPA), carora le-au fost alocate credite profesionale transferabile (CPT), aflate in perioada de valabilitate a acreditarii/avizarii, gestionarea numarului de credite, la nivelul CFDCD, se va realiza in ambele sisteme de creditare, cu indicarea obligatorie, a numarului echivalent de credite ECTS, calculat conform prevederilor art. 33 si procedurii specifice, prevazuta la art. 5 alin. (2).
(2) Documentele de certificare privind finalizarea programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, eliberate formabililor in perioada anterioara intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, sunt valabile si vor fi luate in considerare in sistemul de acumulare, recunoastere si echivalare in credite ECTS.
Capitolul VI
Dispozitii tranzitorii
Art. 36. In scopul asigurarii unui tratament nediscriminatoriu, solicitarilor privind acreditarea programelor pentru dezvoltare in cariera didactica, completarea echipelor de formatori, extinderi locatii, modificare/completare a grupului tinta, acordarea avizului de incadrare in categoria programelor complementare, transmise de catre furnizori la Ministerul Educatiei si Cercetarii, anterior datei intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, le sunt aplicabile prevederile legislative aflate in vigoare la data transmiterii acestora.
Art. 37. – (1) Pentru programele cuprinse in Lista programelor complementare nationale, din Registrul (RUPA), conform precizarilor art. 11 alin. (3) lit. c), furnizorul va inscrie in documentele de certificare numarul maxim de CPT alocat de CSA, asociat fiecarui program complementar, ce va fi luat in considerare pentru aplicarea sistemului de acumulare, recunoastere si echivalare in credite ECTS.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica numai grupelor de formabili ale caror activitati de formare demareaza dupa data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru.
Art. 38. – (1) In scopul asigurarii unui tratament nediscriminatoriu, implementarea programelor acreditate si a programelor complementare nationale avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse in sectiunea precizata la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizeaza conform prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai pentru seriile/grupele pentru care furnizorii au transmis la Ministerul Educatiei si Cercetarii, notificari privind demararea activitatilor de formare, pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru.
(2) Precizarile de la alin. (1) sunt valabile numai pentru grupele de formabili vizate de comunicare.
(3) Implementarea programelor acreditate si a programelor complementare nationale avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse in sectiunea precizata la art. 11 alin.
(3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educatiei si Cercetarii, notificari privind demararea activitatilor de formare, pentru noi grupe/serii de formabili, dupa data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizeaza in conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru si ale procedurii specifice privind implementarea.
Art. 39. – (1) Certificarea formabililor din cadrul programelor acreditate si programelor complementare nationale avizate in baza prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse in sectiunea precizata la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizeaza conform prevederilor legislative anterioare intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai in urmatoarele situatii:
a) formabili care au absolvit programul si pentru care evaluarea finala s-a desfasurat pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, dar pentru care nu au fost eliberate, de catre furnizor, documente de certificare;
b) formabili din grupele aflate, la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, in curs de desfasurare a activitatilor de formare si/sau evaluare finala;
c) formabili din grupele pentru care furnizorul a transmis, anterior datei intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, la Ministerul Educatiei si Cercetarii, notificare privind demararea activitatilor de formare, in conformitate cu prevederile metodologice in vigoare la data transmiterii, in conditiile respectarii prevederilor art. 38 alin. (1) si (2).
(2) Certificarea formabililor din grupele/seriile din cadrul programelor acreditate si din cadrul programelor complementare nationale avizate, cuprinse in sectiunea precizata la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educatiei si Cercetarii, notificari privind demararea activitatilor de formare, dupa data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizeaza in conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru.
Capitolul VII
Dispozitii finale
Art. 40. In vederea asigurarii calitatii in domeniul dezvoltarii profesionale continue a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar furnizorii programelor incluse in Registrul (RUPA) si beneficiarii formarii au obligatia respectarii prevederilor prezentei metodologii-cadru si ale procedurilor specifice prevazute de aceasta.
Art. 41. Furnizorii care implementeaza programe pentru dezvoltare in cariera didactica in cadrul proiectelor cu finantare nationala sau internationala au obligatia respectarii prevederilor prezentei metodologii-cadru si ale procedurilor specifice prevazute de aceasta.
Art. 42. – (1) Gestionarea si arhivarea documentelor specifice privind acreditarea si implementarea, inclusiv a documentelor de certificare a formabililor, pentru toate programele pentru dezvoltare in cariera didactica incluse in Registrul (RUPA), se realizeaza conform prevederilor legislative specifice in vigoare, responsabilitatea revenind integral furnizorului.
(2) Arhivarea documentelor precizate la alin. (1), se realizeaza de catre furnizorul programului, dupa caz, in format fizic si electronic, in functie de tipul documentelor, dupa cum urmeaza:
a) in format electronic, pe perioada nedeterminata, pentru toate documentele asociate acreditarii, implementarii programului si certificarii formabililor;
b) in format fizic, pe perioada nedeterminata, pentru toate documentele asociate acreditarii programului si certificarii formabililor;
c) in format fizic, pe o perioada de 10 ani de la data acreditarii, pentru toate documentele asociate implementarii programului.
(3) Furnizorul programului pentru dezvoltare in cariera didactica are obligatia identificarii fondurilor arhivistice, elaborarii nomenclatorului arhivistic, precum si a elaborarii si aplicarii procedurilor privind gestionarea arhivei (selectare documente, inventariere documente, casare documente, distrugere documente), cu respectarea prevederilor legislative specifice in vigoare.
Art. 43. Gestionarea si arhivarea documentelor de corespondenta a Ministerului Educatiei si Cercetarii cu furnizorii programelor si a altor documente elaborate la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii, asociate acreditarii si implementarii tuturor programelor pentru dezvoltare in cariera didactica incluse in Registrul (RUPA), se realizeaza conform procedurilor specifice, aprobate la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 44. – (1) Comunicarea dintre furnizorii programelor pentru dezvoltare in cariera didactica si Ministerul Educatiei si Cercetarii, inclusiv transmiterea documentelor specifice acreditarii si implementarii, se realizeaza exclusiv in format digital, la adresele de e-mail, corespunzatoare domeniilor de activitate, postate pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei si Cercetarii, in sectiunea dedicata carierei didactice.
(2) Documentele elaborate de furnizori care se transmit la Ministerul Educatiei si Cercetarii si nu respecta prevederile prezentei metodologii-cadru si ale procedurilor subsecvente, sunt considerate neconforme, din culpa furnizorului, si nu fac obiectul analizei si procesarii acestora de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art. 45. – (1) Pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii-cadru, se elaboreaza procedurile specifice si instrumentele necesare aplicarii acesteia.
(2) Procedurile specifice si instrumentele mentionate la alin. (1) se posteaza pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei si Cercetarii, in sectiunea dedicata carierei didactice.
► Propunerile si sugestiile cu privire la proiectul supus consultarii publice pot fi trimise in urmatoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail dgmrurs@edu.gov.ro.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
![Formarea continua a profesorilor 2025: Un credit ECTS se cuantifica intr-un numar de 25 de ore de pregatire [Proiect]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13534_600x315_2.jpg)
17Apr.2025
