Definitivat 2020. Model de subiecte si rezolvari la Limba si Literatura Romana pentru examenul din 22 iulie

Modelul de test de mai jos este extras din culegerea Teste REZOLVATE de Limba și Literatura romana  pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE ...click aici pentru detalii si comenzi culegere Definitivat >>

 

 

Varianta 1 

 

Toate subiectele sunt obligatorii. 

Se acorda zece puncte din oficiu. 

Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

 

 

SUBIECTUL I (60 de puncte) 

 

A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text poetic apartinand lui Tudor Arghezi, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara. 20 de puncte
 

B. Prezentati complementul circumstantial de loc. 20 de puncte

In elaborarea raspunsului veti avea in vedere:

– mentionarea unei trasaturi definitorii a complementului circumstantial de loc;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru parti de vorbire prin care poate fi exprimat complementul circumstantial de loc/clase de substitutie ale complementului circumstantial de loc;
– exemplificarea, prin cate un enunt, a patru tipuri de regenti ai complementului circumstantial de loc;
– precizarea a doua aspecte legate de punctuatia complementului circumstantial de loc.

C. Cititi urmatorul text: 20 de puncte

 

Bretan bătrânul, care abia depăşise patruzeci de ani şi părea de treizeci, cumpărase câteva maşini, camioane de mare tonaj, pe care le închiria şi exploata, şi angajase, cu luna, vreo duzină de inşi care cutreierau pieţele şi-i aduceau informaţii, făceau legături cu producătorii, intermediarii, dar şi cu oamenii puterii, aşa-zişii controlori şi inspectori, şi, cum unii dintre aceştia erau încă dintre cei vechi, Bastian reuşi destul de repede să se împrietenească cu ei. Ca şi în oraşul de unde venea şi unde-i rămăsese casa şi nevasta, restul familiei compus din mama şi o mătuşă a soţiei, văduvă de război, care avusese brevet de a deschide un chioşc, Bretan, în câţiva ani după război, de când îşi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal, mărunt, dar foarte dibaci antreprenor, industriaş mărunt, câştigase sau îşi descoperise un talent rar: acela de a şti să discute cu numeroşii şi uneori teribilii inspectori şi activişti de partid din zona comerţului şi industriei, reuşind aproape de fiecare dată să-i corupă. Inşi, unii dintre ei, care în acei ani purtau pistolul la şold şi, mai ales, dispuneau de puteri faraminoase, putând aresta pe oricine fără motiv. După o bănuială, denunţ anonim sau interes al partidului: pentru o casă, o moară, un teren viran, intravilan, o fabrică dintre cele care scăpaseră la marea naţionalizare, uneori pentru o simplă adversitate a unuia dintre membrii activului de partid sau securitate. Şi în Bucureşti el îşi verifică această abilitate, necesară oricând, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o nouă, amestecată şi uneori surprinzătoare tipologie care semăna cu un cort ţigănesc amplu, sclipind din toate culorile şi materiile, talentul de a aborda şi corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica încă o dată şi cu destul succes. Avea bani, uneori mulţi bani pentru acei ani, imediat după marea stabilizare monetară, când mulţi, în provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncaseră în râuri şi în gropi marginale saci şi saci cu bancnote scoase din uz. Toată lumea era redusă sau la minimele şi universalele salarii sau la nevoia imperioasă de a vinde lucrurile care aveau cât de cât valoare într-o casă. 

 

 

Nicolae Breban, Jocul si fuga
 

 

Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 

 

1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte

 

2. Transcrieti un cuvant care sa contina vocale in hiat si un cuvant care sa contina diftong din urmatoarea secventa: “Avea bani, uneori mulţi bani pentru acei ani, imediat după marea stabilizare monetară, când mulţi, în provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncaseră în râuri şi în gropi marginale saci şi saci cu bancnote scoase din uz”.  2 puncte

 

3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: cativa, oricine .   2 puncte

 

4. Motivati utilizarea virgulei in secventa: Ca şi în oraşul de unde venea şi unde-i rămăsese casa şi nevasta, restul familiei...    2 puncte

 

5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate: Bretan batranul, care abia depasise patruzeci de ani si parea de treizeci de ani.  2 puncte

6. Exemplificati prin enunturi alte doua valori morfologice ale cuvantului o , precizandu-le.  2 puncte

7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: cum noul regim venea cu noi oameni .  2 puncte

8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul imperfect in textul dat.  2 puncte

9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei compus din mama si o matusa a sotiei, vaduva de razboi, care avusese brevet de  a deschide un chiosc, Bretan, in cativa ani dupa razboi, de cand isi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal , marunt, dar foarte dibaci antreprenor, industrias marunt, castigase sau isi descoperise un talent rar: acela de a sti sa discute cu numerosii si uneori teribilii inspectori si activisti de partid din zona comertului si industriei, reusind aproape de fiecare data sa-i corupa. 2 puncte

10. Comentati, in 60-100 de cuvinte, urmatoarea secventa din text:  Şi în Bucureşti el îşi verifică această abilitate, necesară oricând, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o nouă, amestecată şi uneori surprinzătoare tipologie care semăna cu un cort ţigănesc amplu, sclipind din toate culorile şi materiile, talentul de a aborda şi corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica încă o dată şi cu destul succes.  2 puncte

 

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare: 

 

3 . Redactarea textului scris de diverse tipuri

 

 

4 . Argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare

 

Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica. In prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:

– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date;             
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales;
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice date;                                             
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in care s-a format/dezvoltat competenta specifica data.
 

Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea ideilor in scris, ortografie, punctuatie).

 

Modelul de test este extras din culegerea Teste REZOLVATE de Limba și Literatura romana  pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE ...click aici pentru detalii si comenzi culegere Definitivat >>

 

Rezolvari varianta 1

 

 

SUBIECTUL I

Modernismul este curentul literar care s-a manifestat cu predilectie in perioada interbelica. Trasaturile lui au fost teoretizate de Eugen Lovinescu si promovate in cadrul cenaclului si al revistei „Sburatorul”. Modernismul promoveaza o innoire a literaturii, dorindu-se implicit desprinderea de trecut si, totodata, crearea unei modalitati inovatoare de exprimare.

Poezia moderna impune crearea unui lirism subiectiv, ca expresie a profunzimilor sufletesti si inlaturarea totala a obiectivitatii, ambiguitatea limbajului, utilizarea metaforei, inovatia formala, prin renuntarea la prozodia traditionala. Tudor Arghezi este, alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu, un poet modernist si apartine perioadei interbelice a literaturii. Opera lui prezinta atat trasaturile modernismului, cat si pe cele ale traditionalismului. Cea mai mare realizare a lui este data de revolutionarea limbajului poetic, astfel incat, asa cum el insusi afirma, „o idee sa nasca alte sute”. Dupa modelul lui Charles Baudelaire din literatura franceza, Tudor Argezi intemeiaza, in literatura romana, „estetica uratului”. Dupa parerea lui George Calinescu, cea mai importanta trasatura a liricii sale este data de folosirea unei dimensiuni inconfundabile a limbajului: „surprinderea suavitatii sub expresia de mahala”.

Poezia „Testament” de Tudor Arghezieste asezata la inceputul volumului „Cuvinte potrivite” (1927) si este o arta poetica moderna a literaturii romane din perioada interbelica. „Testament” este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima convingerile despre arta literara, despre menirea literaturii, dar si despre rolul artistului in societate. Procedeele moderniste care apar in aceasta arta poetica sunt: exprimarea relatiei dintre creator si univers, ambiguitatea limbajului realizata prin frecventa metaforei, adancirea lirismului in subiectiv, sincronizarea cu modele din literatura universala, exploatarea esteticii moderne a uratului si utilizarea unui limbaj inedit obtinut prin exploatarea cuvintelor provenite din registre stilistice diferite. Titlul poeziei este o metafora, el este folosit atat cu sens denotativ, cat si cu sens conotativ. Sensul denotativ trimite la actul juridic unilateral prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte, in special cele care au legatura cu incredintarea bunurilor materiale. in sens conotativ, insa, titlul se refera la averea spirituala lasata generatiilor viitoare. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual, adica posteritatii. Poezia ilustreaza conceptia lui Arghezi despre creatie, atitudinea sa de poet responsabil pentru mesajul si valoarea estetica a operei sale, pe care le prezinta urmasilor cititori. Poetul isi transfigureaza in arta suferintele recurgand astfel la estetica uratului : „Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”. Creatorul devine astfel un poet mestesugar, care slefuieste cuvintele: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”. Organizarea textului poetic se face in jurul motivului central, metafora „carte”, cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii reusind sa ofere urmasilor o identitate deoarece este „hrisovul cel dintai”. Ca element de recurenta, cuvantul carte are o bogata serie sinonimica in text: „testament”, „hrisov”, „cuvinte potrivite”, „slova de foc si slova faurita”.

Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in cinci unitati strofice inegale care sunt organizate in patru secvente poetice. in prima secventa eul se adreseaza direct unui fiu imaginar caruia ii lasa drept mostenire averea sa spirituala: „Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte”. Creatia este rodul unui deschizator de drumuri si este in acelasi timp „o treapta” indispensabila pe drumul anevoios al cunoasterii. 

 

A doua strofa se axeaza pe metafora „hrisov” care, in sens denotativ, desemneaza un act domnesc al Evului Mediu prin care sunt atestate anumite drepturi de proprietate sau nobiliare persoanei care il poseda, iar in sens conotativ, termenul trimite la „creatie”. Creatia este comparata aici cu cartea sfanta, cu Biblia. in acest sens, metafora „osemintele varsate in mine” subliniaza profunda comuniune dintre creator si generatiile viitoare. A doua secventa poetica defineste rolul artistului si accentueaza importanta muncii lui. Se realizeaza o paralela intre munca bruta a strabunilor si munca intelectuala: „sapa” devine „condei”, iar „brazda” devine „calimara”.

Artistul trudeste pentru a supune cuvantul la fel cum țaranul se apleaca asupra gliei. Capodopera artistului se naste astfel din prelucrarea unui limbaj rudimentar: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”. Arta are un rol estetic pentru ca ea transfigureaza uratul din realitate, transformand „zdrentele”, obiecte nefolositoare, in „muguri si coroane”, metafore-simbol pentru viata si perfectiune. in plus, arta are si un rol social, de factura traditionalista pentru ca ea stigmatizeaza tot ce este rau: „Veninul strans l-am preschimbat in miere,/Lasand intreaga dulcea lui putere/Am luat ocara, si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure.” Metafora „cenusa mortilor din vatra” desemneaza matricea spiritualitatii neamului. Cea de-a treia secventa poetica exprima revolta unui reprezentant de seama al poporului, cu care eul liric se identifica. El se declara partas la suferinta neamului sau si reuseste sa-i dea glas prin intermediul artei, prin metafora „vioara”:  „Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singuravioara”. Stapanul apare in postura de „tap injunghiat” si se arata fascinat de cantec fara sa realizeze ca acesta este o forma de protest chiar impotriva lui. Creatorul reuseste sa schimbe formele de manifestare a uratului, „bube, mucegaiuri si noroi”, roade maligne, in „frumuseti si preturi noi”, capabile sa impresioneze.

Ultima secventa alatura stapanului alte doua ipostaze ale asupririi: „domnul” si „domnita” care traiesc in huzur si nu sunt capabili sa perceapa suferintele robilor. Reprezentantul robilor, creatorul, are menirea de a lumina spiritele printr-o carte a revoltei impotriva nedreptatii de orice fel. Finalul poeziei este specific arghezian. „Slova de foc”, inspiratia de factura divina, si „slova faurita”, cuvintele mestesugite, se unesc „ca fierul cald imbratisat in cleste”. Prozodia poate fi situata intre traditie si modernitate. Poezia este alcatuita din strofe inegale si are un ritm variabil, o masura de 9-11 silabe si o rima imperecheata.

Asadar, poezia „Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica situata intre traditionalism si modernism. Referitor la importanta pe care o are limbajul poetic arghezian, serban Cioculescu spunea ca „Slova de foc este cuvantul spontan, fierbinte de viata, expresia directa a sensibilitatii, prin slova faurita, cata sa intelegem expresia elaborata, cautata, migalita.”

 

B. Complementul circumstantial de loc este partea secundara de propozitie care arata locul in care se desfasoara o actiune sau se manifesta o insusire, limitele spatiale si directia actiunii.

Complementul circumstantial de loc se poate exprima prin:
– Substantiv comun in cazul genitiv: S-a oprit i n f a t a c a s e i .
– Pronume personal in cazul acuzativ: S-a asezat l a n g a e a .
– Adverb de loc cu prepozitie: Pleaca d e a c o l o !
– Numeral cu valoare substantivala in cazul acuzativ: S-a indreptat c a t r e c e i d o i .

Complementul circumstantial de loc determina:
– Un verb: Merge l a B u c u r e s t i .
– O locutiune verbala: A luat-o la fuga s p r e g a r a centrala.
– O interjectie predicativa: Haide a c a s a .
– Un adjectiv: Echipa castigatoare p e s c e n a a fost aplaudata.

 

Complementul circumstantial de loc asezat la inceputul propozitiei se desparte prin virgula numai daca nu se insista in mod special asupra lui. Ex. A c o l o (,) vezi tot ce vrei.

Complementul circumstantial de loc cu sau fara determinari, asezat intre subiect si predicat, se izoleaza intre virgule daca subiectul este așezat inainte de predicat. Ex. Tinerii (,) a i c i (,) se simt foarte bine.
 

C. 1.Una dintre functiile comunicarii care poate fi identificata in textul dat este functia referentiala, ea axandu-se intotdeauna pe context, pe referent. Fragmentul extras din opera J o c u l s i f u g a , de Nicolae Breban, este unul epic si astfel putem identifica prezenta persoanei a III-a, e l / e a ( r e f e r e n t u l ) : e l i s i v e r i f i c a a c e a s t a a b i l i t a t e , A v e a b a n i , u n e o r i m u l t i b a n i .

2. Provincie – vocale in hiat; avea – diftong.

3. C a t i v a s-a format prin schimbarea valorii gramaticale, de la pronumele nehotarat c a t i v a la adjectivul pronominal nehotarat. O r i c i n e s-a format prin compunere, prin sudarea termenilor ori si cine.

4. Virgula desparte in secventa indicata termenii unei enumeratii.

5. c a r e – pronume relativ; p a r e a – verb copulativ

6. In text o este articol nehotarat. Alte doua valori morfologice pe care le poate avea sunt:
– Interjectie: – O , ce frumos este tabloul!
– Pronume personal: Am vazut-o ieri la film.

7.  n o u l – atribut adjectival;
c u o a m e n i – complement indirect

8. Indicativul exprima o actiune reala, sigura si confera impresia de autenticitate. Verbele din text folosite la modul indicativ, timpul imperfect exprima o actiune trecuta, cu aspect durativ, al carei final nu este clar marcat (ex. v e n e a , a v e a , e r a ) .

9. de exemplu: d e u n d e v e n e a – propozitie subordonata atributiva; s a - i c o r u p a – propozitie subordonata completiva directa.

10. Personajul Bretan isi cunoaste foarte bine aptitudinile si, de aceea, puterea lui de a se adapta in orice situatie, in orice conditii este redata foarte clar in secventa indicata. El reuseste sa identifice tipologiile oamenilor noi care-i apar in cale si poate, totodata, sa-i abordeze si sa-i convinga cu succes: t a l e n t u l d e a a b o r d a s i c o r u p e a l u i B r e t a n , s p u n e a m , s e v e r i f i c a i n c a o d a t a s i c u d e s t u l s u c c e s . Datorita acestor calitati, el reuseste sa obtina intotdeauna tot ce isi propune.

SUBIECTUL al II-lea

Sugestii de rezolvare: 1.Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIIIa”, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a, se poate alege continutul: „Folosirea corecta a accentului”, lectia „Omonime. Cuvintele polisemantice”.

2. Pentru secventa din Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009, se poate alege continutul: „Eseu structurat – relatia dintre doua personaje dintr-un roman studiat”, „Ion”, de Liviu Rebreanu”. 

 

Modelul de test de mai sus este extras din culegerea Teste REZOLVATE de Limba și Literatura romana  pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE ...click aici pentru detalii si comenzi culegere Definitivat >>

 

Calendarul Definitivatului 2020 este urmatorul:

 

pana la 18.10.2019 - Inscrierea candidatilor la scoli

18.10 – 4.11.2019   - Transmiterea dosarelor de inscriere la inspectoratul scolar, verificarea si avizarea acestora

instiintarea candidatilor cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de inscriere

pana la 29.05.2020 - Efectuarea inspectiilor de specialitate

2.06 – 15.06.2020   - Completarea dosarelor si validarea datelor de inscriere existente in aplicatia electronica

22.07.2020               - Examenul scris de definitivat 2020

29.07.2020               - Afisarea rezultatelor de la definitivat 2020

29.07 – 30.07.2020 - Inregistrarea contestatiilor la definitivat 2020

30.07 – 4.08.2020   - Solutionarea contestatiilor

4.08.2020                 - Afisarea rezultatelor finale la definitivat 2020

4.08 – 7.08.2020     - Transmiterea la Ministerul Educatiei Nationale a tabelelor nominale cu candidatii admisi

7.08 – 14.08.2020   - Validarea rezultatelor examenului de definitivat 2020 prin ordin al ministrului educatiei