Precizarile Ministerului se refera la solutia pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IX-a Contencios administrativ si fiscal, anuntata de care Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, prin care se suspenda executarea art.1 alin.(2) din ordinul nr. 3993/ 16.06.2021.
Aveti mai jos aceste precizari.
"Ministerul Educatiei, Directia Generala Juridica si Control
CATRE,
Inspectoratele Scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti
In atentia Doamnei/ Domnului Inspector Scolar General
Stimata doamna, Stimate domn,
Urmare a adresei Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, privind solutia pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IX-a Contencios administrativ si fiscal, in temeiul certificatului emis in dosarul nr. 4847/2/2021 prin care se suspenda executarea art.1 alin.(2) din ordinul nr. 3993/ 16.06.2021, solutie prin care se dispune "Admite actiunea. In baza art. 14 din legea nr. 554/2004, suspenda executarea art.1 alin.(2) din ordinul nr. 3993/2021 emis de parat, pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii in anularea ordinului", va comunicam urrnatoarele:
I. Intrarea in vigoare a unui act administrativ cu caracter normativ, respectiv a Ordinului Ministrului Educatiei nr. 3993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din invatamant, prevazute in Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, s-a realizat cu respectarea intocmai a prevederilor legale, atat in ceea ce priveste conditiile de forma, cat si referitor la cele de fond.
Prin emiterea Ordinului nr.3993/2021 s-au avut in vedere argumentele privind legalitatea dispozitilor art. 14 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, in conformitate cu Decizia nr. 685 din 31 octombrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2020, prin care Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 14 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
In paragraful 16 din aceasta decizie, Curtea Constitutionala a retinut ca indemnizatia pentru titlul stiintific de doctor reprezinta un drept salarial suplimentar, care nu apartine sferei drepturilor si libertatilor fundamentale.
Prin urmare, acordarea acestui drept depinde in exclusivitate de optiunea legiuitorului. Mai mult, avand in vedere ca acest drept se acorda din fondurl publice, legiuitorul, raportandu-se la resursele financiare disponibile, stabileste conditiile de acordare a indemnizatiei pentru titlul stiintific de doctor, iar atunci cand aceleasi temeiuri o impun, poate dispune suspendarea dreptului sau chiar incetarea acordarii acestuia.
Mai mult, potrivit considerentelor retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 52/2020, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, atat instanta de trimitere cat si ICCJ au stabilit in mod unitar ca prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplica si cadrelor didactice care au obtinut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 lulie 2017, in sensul ca, dupa intrarea in vigoare a acestei legi, acestea nu mai pot prmi indemnizatia pentru tiltul stiintific de doctor, chiar daca anterior au incasat drepturi banesti in considerarea titlului respectiv.
Astfel, dispozitiile art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplica tuturor categoriilor de personal care detineau titlul stiintific de doctor la data intrarii in vigoare a acestei legi, indemnizatia lunara pentru titlul stiintific de doctor urmand a fi acordata in masura in care sunt intrunite conditiile de la art. 14 din acelasi act normativ.
Or, art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune cadrelor didactice conditia suplimentara de a nu fi solicitat si obtinut gradul didactic 1 prin echivalarea cu titlul stiintific de doctor. Aceasta deoarece obtinerea gradului didactic in aceasta modalitate reprezinta in sine un beneficiu acordat cadrelor didactice respective, condiitiile de acordare a gradului fiind mai putin restrictive, dar si pentru ca obtinerea gradului didactic I determina avantaje financiare, prin aplicarea unui nivel de salarizare.
Prin Ordinul ministrului educatiei nr. 3993/2021, se realizeaza o clarificare a drepturilor salariale care inlatura inechitatile de salarizare diferita pentru functii similare pentru personalul platit din fonduri publice, respectiv pentru cei care au obtinut prin ordin de ministru gradul didactic I, ca urmare a echivalarii titlului stiintific de doctor anterior datei de 01.07.2017 si cei care si-au echivalat titlul de doctor dupa data de 01.07,2017.
Prin acest act normativ se inlatura deosebirile de tratament juridic care nu pot fi justificate decat de existenta unor situalii care, in mod obiectiv si rezonabil, justfica aplicarea unor astfel de diferentieri intre diversele categorii de persoane, or, dispozitiile legale se aplica deopotriva tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica, evitandu-se astfel o eventuala discriminare.
Mai mult, legiuitorul interzice cumularea unei duble bonificatii incasarea in acelasi timp a doua drepturi salariale, in baza aceluiasi titlu de doctor.
II. Cu privire la solicitarea de incetare a executarii art. 1 alin. (2) din O.M.E. nr. 3993/2021, aratam in cele ce urmeaza:
Certificatul de grefa pe care il invoca Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant si Federatia Sindicatelor din Educatie "Spiru Haret", nu produce efecte juridice atat timp cat sentinta pronuntata in dosarul la care se face referire nu a fost comunicat Ministerului Educatiei, astfel ca, in acest moment, ne este cunoscut doar dispozitivul hotararii, dar nu si considerentele pe care se intemeiaza aceasta.
Sentinta pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IX-a Contencios Administrativ si fiscal, in cauza ce face obiectul dosarului nr. 4847/2/2021 nu este singura hotarare judecatoreasca prin care o instanta s-a pronuntat cu privire la o cerere de suspendare a O.M.E. nr. 3993/2021.
Mai mult, aceasta sentinta nu concorda cu orientarea jurisprudentiala majoritara care s-a conturat pana la acest moment.
Determinant este ca, indiferent care ar fi solutiile celorlalte instante investite cu cereri de suspendare a aceluiasi ordin, sentinta pronuntata in cauza ce face obiectul dosarului nr. 4847/2/2021 nu produce efecte fata de alte persoane in afara de cele care au avut calitatea de parte in aceasta cauza.
Potrivit art. 435 alin. 1 Cod procedura civila, "Hotetararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora".
Aceste prevederi reflecta principiul relativitatii efectelor hotararilor judecatoresti, potrivit caruia "res inter alios judicata aliis neque nocet neque prodest".
De la prevederile Codulul de procedura civila mai sus citate pot exista derogari, dar numai daca respectivele derogari sunt expres prevazute de lege, respectandu-se principiul potrivit caruia exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare.
O astfel de exceptie de la aplicarea principiului relativitatii efectelor hotararilor judecatoresti este reglementata de art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit caruia "Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial at Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, find scutite de plata taxelor de publicare" (s.n.).
Exceptia instituita potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004 se refera exclusiv la hotararile prin care „prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ", iar nu si la cele prin care s-a dispus suspendarea unui act administrativ cu caracter normativ.
Or, asa cum am aratat si mai sus, prevederea citata, avand caracter de exceptie nu isi poate extinde aplicarea asupra altor situatii in afara celor expres mentionate in ipoteza textului legal.
Daca ar fi dorit sa confere un caracter general obligatoriu si hotararilor judecatoresti prin care a fost suspendat un act administrativ cu caracter normativ, legiutorul s-ar fi exprimat ca atare si ar fi mentionat si aceste hotarari in cuprinsul art. 23 din Legea nr. 554/2004 sau intr-un text legal aparte. Cum nu a reglementat expres o astfel de exceptie si cu privire la hotararile de suspendare, ci doar cu privire la cele ce privesc anularea (in tot sau in parte) a unui act administrativ cu caracter norrnativ, rezulta ca hotaririle prin care se dispune suspendarea unor astfel de acte sunt supuse regulii generale a relativitatii efectelor hotararilor judecatoresti.
Astfel, sentinta prin care s-a pronuntat suspendarea si care face obiectul dosarului nr. 4847/2/2021 nu produce efecte fata de alte persoane in afara de cele care au avut calitatea de parte in aceasta cauza sau care au imputernicit organizatiile sindicale sa le reprezinte in aceasta cauza.
Cu privire la certificatul de grefa de care se prevaleaza Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant si Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", acesta nu produce efectele juridice ale unei hotarari judecatoresti.
In acest sens prevedrile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 precizeaza in mod imperativ faptul ca suspendarea unui act administrativ se face in temeiul unei hotarari judecatoresti.
Textul art. 425 NCPC reprezinta dreptul comun in ceea ce priveste continutul unei hotarari judecatoresti, astfel ca orice hotarare trebuie sa cuprinda elemnentele pe care aceasta le enumera.
Or, certificatul de grefa reprezinta o redare a minutei pronuntata de catre instanta de judecata si nu are forma obligatori a unei hotarari judecatoresti si nu poate produce efectele juridice ale acesteia.
Cu deosebita consideratie,
Director general
Mirela Gabriel Toma
Director
Diana Alina Rosu
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
16Nov.2021
![Programa si [MODELE de] Subiecte Definitivat Educatori 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13550_600x315_2.jpg)
Sed Lex Dura Lex 15 Ian. 2022 13:55:34
Va propun o analiza a controversatului ordin 3993/2021 dintr-o alta perspectiva.Desi nu lucrez in acest sistem, am inteles ca toata lumea stie ca unul din initiatorii din umbra ai acestui ordin este dl. Mihai Paunica, cel care si in alte randuri, la limita legii sau chiar nelegal, a mai creat prejudicii angajatilor din educatie prin modul in care solicita schimbarea edusal uneori cu intarziera si nu numai, prin interpretarea unor legi, prin modul in care a gestionat a trecerea contributiilor de la angajator la angajat. Unele sunt dovedite, angajatii recuperandu-si sumele in instanta, altele….
In acelasi timp insa, dumnealui incaseaza bani necuveniti, desfasurandu-si activitatea in mai multe locuri, la mai multi angajatori. Este perfect legal, dar nu in acelasi interval orar. Doar nu credem ca-si tine cursurile la ASE si in alta parte norma nu e doar predare !!!! noaptea sau programul dumnealui la minister este pe timpul noptii.
Dar nu aceasta este problema.
Ordinul 3993/2021 este nelegal in ceea ce priveste prevederile sale privind doctoratul din mai multe motive, printre care: incalca principiul neretroactivitatii legii, extinde prevederile legii si la alta categorie de personae, altele decat cele definite in lege etc. Ori un ordin de ministru nu poate modifica o lege sau adauga la lege, el poate veni doar in aplicarea corecta a legii.Daca sunt probleme, ele se rezolva prin lege, nu prin ordin de mintsru apropo de argumentatia doamnelor.
OK. Sa presupunem ca ordinul este perfect legal. Asta inseamna ca el a venit doar in aplicarea legii.
De aici se naste urmatoarea intrebare: de ce ministerul si-a schimbat abordarea dupa ce in 2017 si-a insusit punctul de vedere al initiatorului legii MInisterul Muncii, conform caruia prevederile art. 14 alin 3 din legea 153/2017 se aplica doar celor ce isi obtin gradul I pe baza doctoratului incepand cu momentul punerii in aplicare a legii si nu retroactiv ?
Intre timp legea nu a fost schimbata si nici nu a intervenit o decizie a ICCJ in acest caz. In cazul deciziei ICCJ invocata de minister in comunicarile sale interne, nu si in ordinul 3393/2021, ICCJ a refuzat sa se pronunte in respective chestiune de drept. Asa ca solutia Curtii de Apel Arges ramane una intr-un caz particular, nici acela bine documentat.
Cu alte cuvinte, ministerul nu avea temeiul legal sa intervina.
Ok. Dl Cimpeanu, dl. Gigel Parschiv, dl Mihai Paunica si altii din minister sunt cei mai buni juristi ai tarii si, realizand gresela , au intervenit dupa 4 ani . Asta nu inseamna ca , in absenta oricaror schimbari legislative ale art. 14 aliun 3 din legea 153/2017 printr-un act de acelasi nivel lege, OUG, legea s-a aplicat incorrect din 2017 pana in iunie 2021.
De aici apare insa o alta problema. Aplicarea incorecta a legii a creat un prejudiciu statului, care trebuie recuperat.
Daca analizam legea si practica judiciara, prejudiciul trebuie recuperat de la cei care au gresit. Prejudiciul nu s-a datorat angajatilor, care si-au primit acesti bani in baza unor decizii asumate si de minister in trecut, a unor documente oficiale. Suma ar trebui recuperata de la cei care au gresit, deci inclusiv de la cei din minister, in frunte cu dl Paunica.
Aici insa lucrurile sunt un pic mai complicate in lipsa unei legislatii clare privind raspunderea ministeriala si a conducatorilor institutiilor publice in exercitarea functiei respective.
Tocmai de aceea, dumnealor continua sa-si bata joc de lege si de angajati.
Apropo de asta, va invit sa cititi
http://euroavocatura.ro/articole/2525/Dialogurile_MCP__XI_:_Recuperarea_prejudiciilor_stabilite_de_Curtea_de_Conturi_de_la_salariati
Ion Ababei 29 Nov. 2021 02:05:10
Am recitit cu [durere] cele comunicate mai sus de directia juridica, si nu as putea adauga ca ne putem imagina un dialog in care ni se spune: "sa spuneti mersi ca Titanicul s-a izbit de iceberg, daca era dupa noi il aranjam imediat de la plecare". Borna calendaristica 1 iulie 2017 a fost analizata de ICCJ si CCR din perspectiva neretroactivitatii legii civile, nu din perspectiva echitatii sau inechitatii. 2 cu mare greutate am gasit un articol de specialitate an 2018 in care scrie negru pe alb ca suspendarea incepe de la pronuntare, asa cum au afirmat si sindicatele. Justificarea este oprirea de indata a unei autorizatii de demolare, de exemplu, sau faptul ca actul administrativ are putere executorie din oficiu, care este stopata-suspendata. 3 Fara a analiza probleme teoretice gen instanta competenta, autoritatea de lucru judecat, mentionate oarecum mai sus, ni se spune stati linistiti ca tot cum am zis noi este. In fine.Un Cetatean 24 Nov. 2021 23:56:38
Ordinul acesta e clar nelegal !Dar hai sa va dau inca doua exemple de profesionalism juridic al celor din acest Minister, exemple ce arata de fapt modul in care se incearca acoperirea unor fapte penale sau a unor interese prin ordine de ministru nelegale pentru orice jurist.
Exemplu 1:
Primul pas- Legea 1/2011, intrezice ocuparea functiei de rector dupa varsta pensionarii. Art 215 alin 1. - Dup? amplinirea varstei de pensionare, ocuparea oric?rei func?ii de conducere an universit??ile de stat, particulare ?i confesionale este interzis?, cu excep?ia mandatelor an exerci?iu la data intr?rii an vigoare a prezentei legi.
Pasul doi - perfect legal -nu discutam depre alte aspecte:
art. 215 este abrogat prin OUG nr.92 din 18 decembrie 2012, art.1, punctul 10. Deci prin aceasta modificare legala a legii, dispare interdictia ocuparii postului de rector dupa varsta pensionarii.
Pasul trei - nelegal, nu poti modifica legea prin ordin de ministru:
Ordinul de ministru nr. 3751 din 29 aprilie 2015 -semnatar dl Cimpeanu, dl G. Parschiv -secretar de stat- intrezice ocuparea postului de rector dupa varsta pensionarii prin art. 17 alin 1 al anexei acestui ordin
Daca si modificarile de la pasul 2 si 3 au fost facute cu dedicatie, modificarea de la pasul 3 este nelegala.
Exemplu 2
La 18 ianuarie 2021 este publicata in Monitorul Oficial Decizia nr. 64 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, aceasta decizie devine obligatorie incepand cu data publicarii sale.
Dupa ce MInistrul Educatiei -titular dl Cimpeanu - a ignorat -a se citi a refuzat sa aplice - timp de peste jumatate de an decizia instantei , este emis Ordinul de ministru nr. 4638/ 17 august 2021 -semnatar G. Paraschiv -care pune in aplicare prevederile deciziei ICCJ dar incepand cu data de 1 septembrie 2021, desi prevederile deciziei devenisera obligatorii de la 18 ianuarie 2021.
Concluzii:
-Ministerul Educatiei vezi personajele implicate in toate cazurile se considera legislator in locul Parlamentului, in multe cazuri cu un interes anume si cauzator de prejudicii caz penal, e drept mai greu de anchetat in cazul dumnealor
- Orice ordin de ministru este emis cu un aviz de legalitate, acordat de compatimentul unde activeaza doamnele ce au emis comunicatul. Ce sa intelegem? Au fost emise ordinele, evident negale, fara avizul respectiv?
Daca acel aviz a fost dat, insemana lipsa de profesionalism/incompetenta sau poate inseamna complicitate la abuz in serviciu?
Trimiterea in teritoriu -nu e un simplu comunicat de presa- a acestui document, in care dumnealor contesta - nu in instanta, cum ar fi fost firesc- decizia Curtii de Apel si indeamna practic la neaplicarea acesteia e total gresit. Acest document, trimis nu in nume personal, ci in numele Ministerului, fiind semnat si de secretarul de stat -Sorin Ion si avizat si de dna Ioana Lazar si dl Mihai Paunica, poate fi interpretat-asa cum bine a remarcat cineva - si ca o instigare la nerespectarea legii, a unei hoatari a instantei, dar si ca o presiune asupra justitiei. Poate ca ar trebui sesizate -inclusiv pentru aspectele semnalate aici si prezenate si de presa in trecut- organele de cercetare penala si de ce nu, Consiliul Superior al Magisttraturii.
Av Ariana 23 Nov. 2021 23:24:35
Doamnele ar trebui sa comenteze decizia instantei la coltul strazii. Ca cetatean si , mai ales, institutie trebuie sa respecti decizia instantei, iti convine sau nu. Nu-ti convine, ai posibilitatea recursului. Iti folosesti argumentele daca le consideri pertinente la fond, dar nu indemni inspectoratele si directorii la nerespectrea legii, la nesocotirea justitiei. Din cate stiu instigarea la asemenea fapte este sanctionata de Codul Penal.Va amintiti ce repede a semnat dl Cimpeanu un vara dupa ce uitase complet de asta un document dupa ce asociatiile de elevi i-au facut plangere penala?
Se pare ca la cate ilegalitati se pare ca au fost facute cu adoptarea acestui ordin si altele si la modul in care se pune problema de reprezentanti ai ministerului, ar trebui sa se faca si plangeri penale. Unele fapte sunt foarte grave spre exemplu, vezi art. 258 din NCP. A mai fost un caz la acelasi minister. La o saptamana dupa formularea plangerii la DNA, dl Citu a semnat decizia de numire ca secretar de stat, recunoscand indirect ca pana atunci dl in cauza functioanase ilegal ca secretar de stat.
Nu se va intampla insa, pentru ca cei din corpul profesoral sunt slabi si divizati, iar liderii de sindicate au o agenda proprie..
Dar unii avocati, poate vor actiona ca cetateni ai Romaniei si parinti ai copiilor , afectati de tot felul de decizii aberante ale celor din acest minister.
Ion Ababei 23 Nov. 2021 11:09:23
Multumim pentru clarificari. Daca as dori sa conving pe "doamnele" - nu stiu daca dansele citesc sau nu, in varianta februarie 2007 a Legii nr. 554/2004 art. 14 alin 4 are formularea foarte clara: Încheierea sau, dup? caz, sentin?a prin care se pronun?? suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacat? cu recurs an termen de 5 zile de la pronun?are. Pe motiv de pandemie si examene de final cu siguranta era cat de cat o comunicare intre profesori, sindicate si minister. Au asteptat MIJLOCUL vacantei pentru ordin. Din anii '90 doctoratul presupunea obligatoriu un masterat asociat de 1-2 ani ne-remunerat in sine, uneori cu obligatie de predat la liceu sau facultate ce poate fi propus la echivalare cu un grad didactic. Abia doctoratul este remunerat universitar, se presupune inca 2-3 ani dupa obtinerea titlui de master in educatie sau nu. Groaznic este ca doamnele se opun formularii clare a legilor si acestea schimbate pe motiv de tehnica legislativa, formulare moderna, editarea digitala etc dar si opiniei si hotararii instantei invocand sau principii neaplicabile, sau justificari. O rubedenie de 72 de ani a inteles explicatiile sindicatelor aparute online din august pana in octombrie. Nu a inteles cele scrise de doamnele sefe.Marin 23 Nov. 2021 00:56:13
Ordinul este nelegal din mai multe motive.Legiuitorul la care se refera doamnele este Parlamentul Romanieiel poate prin lege sa retraga sau sa suspende plata doctoratului , nu Ministrul Educatiei printr-un ordin nelegal,
Art. 14 alin 3 prin derogare de la alin 1 stabileste clar categoria vizata de prevederile legii citit cu atentie art. 14 alin 3 si vedeti ca este clar definita. Raportarea la metodologia stabilita prin ordinul din 2011 cea in vigoare la momentul adoptarii legii 153/2017 dovedeste clar ca intentia legiuitorului a fost ca prevederile art. 14 alin 3 se aplica in viitor de la momentul intrarii in vigoare si are efecte retroactive. Ce face ordinul, induce nelegal retroactivitatea si extinde prevederile articolului si la alte categorii de persoane in afara celei definite clar in lege total nelegal.
Iar cireasa de pe tort chestie penala-semnatarul ordinului nu avea , juridic, calitatea de a semna. Cum guvernul Citu avea o alta structura fata de cel precedent, iar Ministrul Educatiei si Cercetarii unde activase semnatarul ca secretar de stat se desfiinta, in locul sau fiind create doua ministere noi , unul din ele-Ministerul Educatiei, cu o alta structura fata de precedentul, se impunea o decizie de numire ca secretar de stat , semnata de premierul noului guvern si publicata in Monitorul Oficial decize ce nu exista la data semnarii ordinului si apoi un alt act legal prin care titularul ministerului ai stabilea atributiile.
Doamnele au in fisa postului exact urmarirea proceselor in care ministrul este implicat obligatia lor era sa solicite hotararea.
In cazul suspendarii , sentinta este obligatorie de la data pronuntarii, iar suspendarea nu se intrerupe prin introducerea recursului, pe care nici nu l-au facut.
A, mai e ceva, doamnele sunt vinovate in solidar si pentru neaplicarea in termenul legal a unei decizii a ICCJ 64/2021, valabila de la data publ;icarii sale.Doar dumnealor raspund de aspectele privind legalitatea....
Ion Ababei 20 Nov. 2021 13:16:31
dosarul nr. 4847/2/2021Art. 14 alin 3 NU IMPUNE, ci deroga de la alineatul 1. Textul de lege evoca conditii precise.
Prin acest act normativ se inlatura deosebirile de tratament juridic care nu pot fi justificate decat de existenta unor situalii care, in mod obiectiv si rezonabil, justfica aplicarea unor astfel de diferentieri intre diversele categorii de persoane, or, dispozitiile legale se aplica deopotriva tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica, evitandu-se astfel o eventuala discriminare.
DE CE SPORUL DE HRANA SI SPORUL DE SOLICITARE NEUROPSIHICA ESTE IN CUANTUM MAI MARE LA PROFESORII CU GRADUL 1 COMPARATIV CU CEI CU GRADUL 2??? ESTE ECHITABIL ?? CARE ESTE JUSTIFICAREA OBIECTIVA ???
Mai mult, legiuitorul interzice cumularea unei duble bonificatii incasarea in acelasi timp a doua drepturi salariale, in baza aceluiasi titlu de doctor. VA RUGAM SA MODIFICATI SI LEGILE DREPTULUI DE AUTOR, unde pe baza aceleasi creatii se pot obtine avantaje materiale multiple.
SUSPENDAREA ESTE O PROCEDURA DE MAXIMA CELERITATE, reglementata de articole consistente din Lg 554/2004. Sunt reglementate si conditiile in care SUSPENDAREA inceteaza. Recursul nu o anuleaza, spre deosebire de termenul de apel. Cele 5 zile sunt dedicate introducerii recursului, nu comunicarii in toata tara ca a inceput perioada de suspendare a art. 1 -alin 2 din OM 3993.
SUSPENDAREA ESTE REGLEMENTATA DE ART 14-15, nu trebuie publicare in Monitorul Oficial.
In acest sens prevedrile art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 precizeaza in mod imperativ faptul ca suspendarea unui act administrativ se face in temeiul unei hotarari judecatoresti. CARE A FOST PRONUNTATA DAR NU A FOST REDACTATA.
Or, certificatul de grefa reprezinta o redare a minutei pronuntata de catre instanta de judecata si nu are forma obligatori a unei hotarari judecatoresti si nu poate produce efectele juridice ale acesteia. PE BAZA GREFEI POTI SA ITI IEI CARNETUL AUTO INAPOI.
Ion Ababei 20 Nov. 2021 02:42:39
Legea nr 554/2004 Articolul 14 Suspendarea execut?rii actului4 Hot?rarea prin care se pronun?? suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacat? cu recurs an termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
7 Suspendarea execut?rii actului administrativ are ca efect ancetarea oric?rei forme de executare, pan? la expirarea duratei suspend?rii.
Articolul 15Solicitarea suspend?rii prin ac?iunea principal?
4 În ipoteza admiterii ac?iunii de fond, m?sura suspend?rii, dispus? an condi?iile art. 14, se prelunge?te de drept pan? la solu?ionarea definitiv? a cauzei, chiar dac? reclamantul nu a solicitat suspendarea execut?rii actului administrativ an temeiul alin. 1.
certificat de gref?, anscris oficial eliberat de grefa instan?ei la cererea uneia dintre p?r?ile procesului, care cuprinde solu?ia pronun?at? de instan?? an minut? sau prin care se atest? existen?a pe rolul instan?ei a unei cauze. an primul caz, cererea se poate face oricand antre momentul pronun??rii hot?rarii ?i aceia al redact?rii hot?rarii, cand persoana interesat? poate ob?ine direct copie de pe hot?rare
Pentru recuperarea permisului de conducere e suficient certificatul de grefa
Conform art. 14-alin 4, introducerea recursului in termen de 5 zile de la comunicare NU SUSPENDA EXECUTAREA. Deci este absurd sa se concluzioneze ca executarea suspendarii art. 1-alin 2 are loc numai in intervalul de 5 zile dintre comunicarea hotararii si introducerea recursului.
Dimpotriva, suspendarea a inceput inainte de termenul de recurs.
Introducerea unei cai de atac poate avea ca efect suspendarea executarii: In opozitie, NCPC art 468 5 Termenul de apel suspend? executarea hot?rarii de prim? instan??, cu excep?ia cazurilor anume prev?zute de lege. În acelea?i condi?ii, executarea se suspend? dac? apelul a fost exercitat an termen.
cum spunea o lege a lui Murphy, jocul de fotbal se complica ingrozitor prin aparitia adversarului.