Titularizare Romana 2024. Model de subiect rezolvat conform programei de examen

 

Redacteaza un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a Hortensiei Papadat-Bengescu.

 

In elaborarea eseului vei avea in vedere:

– mentionarea a patru trasaturi ale prozei narative a Hortensiei Papadat-Bengescu;

– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte narative apartinand Hortensiei Papadat-Bengescu;

– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in cele doua texte narative alese;

– prezentarea cate unei particularitati de constructie a personajului in fiecare text narativ ales;

– sustinerea unei opinii despre proza narativa a Hortensiei Papadat-Bengescu, valorificand mesajul din urmatoarea secventa: Ca documente ale sufletului feminin, analizat fara prefacatorie, primele volume sunt foarte interesante.[...] Atentia feminina asupra structurii fiziologice aduce in opera Hortensiei Papadat-Bengescu si un aspect izbitor. Aci nu sunt tipuri, caractere, oameni buni ori oameni rai, ci indivizi bine ori rau conformati, sanatosi sau bolnavi.

 

(G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)

 

Nota

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.

 

Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).

 

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.

 

 

A. Prezinta aspectele definitorii ale enuntului, avand in vedere:

– definirea conceptului de enunt;

– numirea tipurilor de enunt, avand in vedere organizarea sintactica;

– precizarea relatiilor sintactice care organizeaza enuntul;

– ilustrarea, cu cate un exemplu, a tipurilor de enunturi, in functie de scopul comunicarii.

 

B. Citeste textul de mai jos.

Cuvantul, ca si alte mijloace de betie, e, pana la un grad oarecare, un stimulent al inteligentei. Consumat insa in cantitati prea mari si, mai ales, preparat astfel incat sa se prea eterizeze si sa-si piarda cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mijloc puternic pentru ametirea inteligentei. [...] Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuvintelor ni se infatiseaza treptat dupa intensitatea imbolnavirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul caruia vor sa-i serveasca de imbracaminte. In curand se arata al doilea simptom in departarea oricarui spirit si in intrebuintarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor si consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg intr-o confuzie naiva si creierii sunt turburati numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slabirea manifesta a inteligentei: pierderea oricarui sir logic, contrazicerea gandirilor puse langaolalta, violenta nemotivata a limbajului. Ar da poate un caracter prea pedant acestei neinsemnate cercetari literare daca am voi sa asezam exemplele practice pentru teoria mai sus expusa dupa chiar gradele aratate: ne marginim a le cita in total, lasand binevoitorului cititor sarcina de a le clasa in ordine, de va voi. Pentru alegerea exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotarator: intrebuintarea cuvintelor pentru placerea sonului lor si fara niciun respect pentru acea parte a naturii omenesti care se numeste inteligenta.

Titu Maiorescu, Betia de cuvinte in „Revista Contimporana“

 

Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

1. Precizeaza tipul de secventa prototipica reprezentata de fragmentul citat.

2. Noteaza pentru fiecare consoana din cuvantul naiva tipul acesteia, din perspectiva realizarii fonetice,avand in vedere modul si locul de articulare.

3. Explica modul de formare a cuvintelor infatiseaza, numai.

4. Ilustreaza doua tipuri diferite de atribute, precizand felul acestora, prin valorificarea secventei urmatoare: Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuvintelor ni se infatisaza treptat dupa intensitatea imbolnavirii.

5. Transcrie fiecare dintre propozitiile subordonate din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Primul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul caruia vor sa-i serveasca de imbracaminte.

 

A. Construieste o activitate de invatare pentru etapa de prelectura a textului de mai jos.

Carte frumoasa, cinste cui te-a scris,

Incet gandita, gingas cumpanita;

Esti ca o floare, anume inflorita

Mainilor mele, care te-au deschis.

Esti ca vioara, singura, ce canta

lubirea toata pe un fir de par,

Si paginile tale, adevar,

S-au tiparit cu litera cea sfanta.

Un om de sange ia din pisc noroi

Si zamisleste marea lui fantoma

De reverie, umbra si aroma,

Si o pogoara vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnica se pare,

Pe cat e ghiersul cartii de frumos.

Carte iubita, fara de folos,

Tu nu raspunzi la nicio intrebare.

Tudor Arghezi, Ex libris

 

In raspunsul tau te vei raporta la urmatoarele repere:

– precizarea clasei pentru care se construieste activitatea de invatare, prin justificarea alegerii acesteia, avand in vedere textul dat;

– formularea unui obiectiv al activitatii de invatare;

– mentionarea duratei secventei de prelectura, in relatie cu timpul total alocat pentru studiul textului;

– prezentarea activitatii de invatare, evidentiind doua componente ale proiectarii didactice (metode folosite, resurse, tipuri de interactiune a grupului de elevi etc.).

 

B. Construieste un item obiectiv de asociere (de tip pereche) si un item semiobiectiv, prin care sa evaluezi nivelul de structurare a competentei 2.3 (identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj in textul poetic) din programa de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului.

 

Vei avea in vedere faptul ca, in programa scolara, acestei competente ii sunt asociate urmatoarele conti - nuturi pentru trunchiul comun: titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv), figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epica, poezie lirica, instantele comunicarii in textul poetic.

 

 

 

 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

 

Redacteaza un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a Hortensiei Papadat-Bengescu.

 

Hortensia Papadat-Bengescu este cea dintai mare prozatoare din literatura romana, creatoarea romanului citadin, analist al sufletului feminin. Opera acesteia dobandeste o valoare incontestabila odata cu asa-numitul „Ciclu al Hallipilor“. Autoarea scrie o literatura de inspiratie citadina care surprinde conflictele sociale si morale din marile orase. De asemenea, aceasta practica o literatura moderna, preluand de la Marcel Proust, tehnica memoriei involuntare si analiza psihologica. Criticul literar Eugen Lovinescu considera ca alaturi de Liviu Rebreanu si Camil Petrescu, ea este scriitoarea care innoieste romanul romanesc sub raport tematic, structural si stilistic, contribuind esential «la procesul urbanizarii literaturii noastre». Proza Hortensiei Papadat-Bengescu se deosebeste de tot ceea ce se scrisese pana atunci. Ciclul Hallipa deschide seria romanelor psihologice si prezinta un stadiu nou al dezvoltarii burgheziei.

 

Concert din muzica de Bach

Romanul Concert din muzica de Bach, al doilea roman din Ciclul Hallipa, prezinta imaginea burgheziei tinere romanesti, dezvaluind deficiente comportamentale, precum snobismul si parvenitismul. De asemenea, sunt vizile si urmatoarele aspecte: prezenta analizei psihologice, explorarea celor mai ascunse zone ale sinelui, prezenta personajelor reflectori, compozitia polifonica, descrierea formelor frustrarii si a celor compensatorii provocate in psihic si surprinderea concomitenta a maladivului in sufletul si in corpul omenesc. Aceasta opera nu prezinta actiuni propriu-zise, ci mai mult comentarii, analize care dezvaluie semnificatiile intamplarilor. Romanul are o actiune redusa, scopul autoarei fiind acela de a analiza psihologic personajele. Nu ceea ce se intampla conteaza, ci reactiile sufletesti ale personajelor. Ele sunt mult mai bine puse in lumina prin retrospectie (ca in cazul Siei), monologului interior si introspectie.

 

Tehnicile traditionale se subordoneaza tehnicilor moderne de analiza psihologica. Tudor Vianu considera ca Rebreanu a fost cel care a creat stilul zguduitor, iar Bengescu il ofera pe cel scormonitor. Personajele sale sunt supuse unei adanci analize in zonele obscure ale constiintei; un personaj este mereu un altul, analizat in ipostaze discontinue. De asemenea, acestea se prezinta cu o imagine dubla: lumea exterioara (masca) pentru aparente si lumea interioara stratificata (secretul). Fiecare relatie oficiala ascunde o relatie imorala, dar care va reusi sa creeze personajului un echilibru interior. Este imprumutata de la clasicism formula trunghiului conjugal: sot-sotie-amant.

 

Intreaga actiune se concentreaza in jurul unei serate muzicale, mereu amanate, din motive diferite. Scriitoarea urmareste conflictele si tragediile din trei familii inrudite: Rim, Maxentiu si Draganescu. Eroii fac parte din burghezia citadina romaneasca, de provenienta sociala, obscura, dar caracterizata prin dorinta tenace de acumulare in plan material si de ascensiune pe scara sociala. Una dintre temele abordate este reprezentata de suferinta fizica, despre care autoarea opina ca o determina pe cea morala (in Concert din muzica de Bach, tuberculoza, in Drumul ascuns, cancerul, iar in Radacini, toate personajele sunt bolnave). Personajele isi duc existenta pe doua nivele: un nivel al conventiilor, al relatiilor oficiale, de suprafata si un nivel al trairilor profunde, al relatiilor ilegale, vicioase si al bolii devastatoare. In romanul Concert din muzica de Bach, majoritatea cuplurilor, realizate pe criteriul averii si al ascensiunii sociale, se destrama si intretin, obligatoriu, relatii extraconjugale. Profesorul Rim este casatorit cu Lina, care a avut legatura in tinerete cu Lica Trubadurul. Rodul acestei relatii este o fata nelegitima, Sia, o tanara urata, ursuza, stangace, parca tara un picior. Ada Razu era casatorita cu printul Maxentiu (bolnav de tuberculoza) pentru titlul sau de nobil si se lasa cucerita de farmecul lui Lica.

 

Aceasta creatie literara se structureaza pe doua mari planuri: pregatirea concertului de catre Elena Draganescu, la care urma sa participe toata lumea buna a Bucurestiului si evolutia lui Lica Petrescu, zis Trubadurul, ruda indepartata a Elenei Draganescu, tanar energic si ambitios, care isi va atinge scopul in viata. Printr-o caracterizare directa, prin relatiile cu celelalte personaje, Elena, femeia frumoasa, distinsa, eleganta ilustreaza prototipul femeii moderne, cu un caracter puternic (rupe brutal relatia cu Maxentiu atunci cand afla ca a fost inselata) si intruchipeaza perfect snobismul epocii respective. Din punct de vedere psihologic, aceasta isi distruge fiul, pe Ghighi, deoarece au intretinut relatii intime. Tanarul isi pierde echilibrul personalitatii si este condus spre sinucidere, facand-o pe mama lui responsabila de moartea sa.

 

Concert din muzica de Bach a fost considerat un roman de inteligenta care rezolva destine si situatii cu o stiinta de exceptie. A fost vazut ca un triumf pentru melomani care a marcat si disolutia casniciei familiei Draganescu.

 

Logodnicul

In romanul Logodnicul, Hortensia ofera cealalta fata a unui destin de parvenitism. Aparut in anul 1933, a fost considerat punctul cel mai inalt care a atins obiectivarea perspectivei narative a prozatoarei de la inceperea ciclului Hallipa. Calea obiectivarii a fost deshisa in palatele Hallipilor, sfarsind in subsolul Logodnicului. Aceasta opera impune prezenta unei personalitati distincte, Costel, un tip uman opus lui Lica Trubadurul din Concert din muzica de Bach. Interesul prozatoarei pentru Costel Petrescu inseamna reintoarcerea scrisului sau catre lumea provinciei. Acest personaj este la fel de bine realizat ca Maxentiu sau Rim.

In aceasta creatie intalnim mai multe tipuri de personaje, care apartin unor diferite grupuri sociale: in primul rand, personajul principal, Costel este tanarul care apartine unui grup de functionari din Bucuresti, acesta lucreaza la o banca, in urma absolvirii Facultatii de Drept. El nu are o relatie tocmai buna cu colegii sai, deoarece este genul de persoana care nu isi face treburile la timp si asa cum trebuie (batranul contabil, colegul sau, ii face ordine, de cele mai multe ori, prin actele de la birou). Este genul de persoana care se respecta pe sine, este pasionat de moda, vestimentatia are un rol important in viata sa.

 

Isi doreste in mod deosebit ca, in urmatorii doi ani, sa reuseasca sa-si cumpere o blana cu un guler de firma, Col Chale. In perioada facultatii, prefera sa nu investeasca bani in educatie, nu isi cumpara carti, ci haine, de aceea, a fost nevoit sa repete ultimul an universitar. Visul lui era acela de a ajunge avocat, dar din lipsa sa de interes, nu a reusit sa-si atinga acest tel. De asemenea, el isi dorea sa faca parte din „banda“ capitalei, alaturi de Lupescu, voia sa fie ca el, sa se bucure de modern, sa aiba o viata de lux, sa fie mereu la moda si sa aiba tot timpul numai haine de firma. Un alt personaj reprezentativ este Nina, care facea parte din burghezime, din lumea buna, din familia Dragu, dar si din categoria femeilor parvenite. Aceasta s-a casatorit din interes cu Costel, doar pentru a capata un statut de femeie serioasa si sa ascunda oarecum, meseria de prostituata. Ii placea sa se lafaie in lux, in bani, sa fie o dama bine intretinuta. Ana era fata care facea parte din grupul femeilor casnice, harnice, supuse, obediente. Desi Nina are un comportament care lasa de dorit cu sora sa, aceasta continua sa se ocupe de casa, de grija lui Costel, ajungand sa se indragosteasca de el. Isi dorea sa se casatoreasca si sa-si intemeieze o familie cu acesta, insa nu i se indeplineste acest vis, deoarece moare otravita. Familia lui Costel face parte din burghezia din provincie, mica boierime de la Braila. Din cauza presiunii sociale, Costel le ascunde parintilor multe lucruri, faptul ca se insoara, ca s-a mutat la alta adresa. El continua sa le trimita scrisori la vechea adresa, tocmai pentru faptul de a nu le da de banuit despre schimbarile din viata lui. Atunci cand vrea sa-si intemeieze o familie alaturi de Ana, se schimba atitudinea lui fata de ei, ii invita sa-i fie alaturi, tocmai pentru faptul ca aceasta fata era modelul de femeie pe care il vedeau potrivit parintii pentru fiul lor. Din punct de vedere social, aceasta casatorie nu ar fi fost vazuta ca pe o rusine.

 

In ceea ce priveste indatoririle sale profesionale, Costel nu isi respecta locul de munca, se ducea de cele mai multe ori tarziu sau mai ales sambata, ii stia programul sefului si avea grija sa ajunga cu putin timp inaintea acestuia. In acest roman nu putem vorbi despre o iubire pasionala cu drepturi si obligatii. Iubirea lui Costel nu exista pentru Nina si nici viceversa. Acestia se casatoresc din ambitii si datorii morale. Statutul de om bolnav pe care il capata Costel apare atunci cand a inceput s-o urmareasca pe la toate colturile pe doamna in gri, voia sa-i analizeze tinuta, isi imagina ca daca ar fi fost el femeie, cu siguranta asa ar aparea si el in societate, ca ea. Indirect, prin relatiile cu celelalte personaje, observam ca acesta ramane un inadaptat, traieste o drama interioara, se simte neinteles de oamenii din jurul sau. Cele doua obiective pe care le vizeaza personajul (blana de vizum si doamna in gri), felul cum se gandeste la ele, definesc exact profilul interior al victimei.

 

Prin citatul lui George Calinescu se subliniaza literatura psihologica pe care a abordat-o scriitoarea si gustul sau pentru patologie. Personajele sale sunt, in general, foarte maleabile din punctul de vedere al stabilitatii psihice, fapt care se poate explica prin continua lor devenire, care ii face sa treaca usor dintr-o patura sociala in alta. Astfel, eroii Hortensiei nu sunt, din punct de vedere caracterologic, reprezentantii evidenti ai unei anume categorii constituite. Multi trec de la mica la marea burghezie sau din aceasta in stratul mai inalt, al mainii de potentati.

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 

A. Enuntul este o unitate de comunicare verbala care, in mod prototipic, este structurata gramatical in jurul unui predicat al enuntarii. Ceea ce deosebeste enuntul de celelalte unitati semnificative ale limbii este referentialitatea, corelarea obligatorie a unei unitati lingvistice cu o anumita informatie referitoare la un fapt care face obiectul comunicarii. Ca structura lingvistica, enuntul este rezultatul actualizarii, prin asocierea unitatilor sistemului, selectate adecvat in raport cu informatia transmisa a unora dintre virtualitatile combinatorii ale sistemului.

 

In ceea ce priveste organizarea sintactica, enunturile sunt simple, structurate si nestructurate (propozitiile) si complexe (frazele). Relatiile sintactice care organizeaza enuntul sunt: relatia de coordonare/non de pendenta, relatia de dependenta/subordonare si relatia apozitiva/de echivalenta.

 

In functie de scopul comunicarii, enunturile pot fi: asertive (Mi-am imaginat ca esti suparata.), interogative (Ai fost la piata sambata?), imperative (Andreea, mananca!) si exclamative (Ce frumos este afara!).

 

B.

1. In fragmentul citat, observam prezenta unei structuri de tip argumentativ.

2. Consoanele termenului naiva sunt n si v. In ceea ce priveste realizarea fonetica, cu privire la modul si locul de articulare, putem observa urmatoarele aspecte: consoana n este sonanta, nazala, dentala (alveolara), iar consoana v este nesonanta, fricativa (constrictiva), labio-dentala, sonora.

3. Modul de formare a cuvintelor: infatiseaza, este un cuvant obtinut prin derivare parasintetica – de la cuvantul de baza fatis, cu prefixul lexical in– si cu sufixul lexico-gramatical -a; termenul numai s-a format prin compunere prin parataxa (juxtapunere), nu si mai.

4. patologice – atribut adjectival; a cuvintelor – atribut substantival genitival.

5. Primul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul 1/caruia vor 2/ sa-iserveasca de imbracaminte 3/

 P2 – caruia vor (propozitie subordonata atributiva);

 P3 – sa-i serveasca de imbracaminte (propozitie subordonata completiva directa).

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 

A.

Activitatea de invatare

 

Aceasta activitate de invatare se va desfasura la clasa a X-a si va avea drept scop intelegerea in profunzime a curentului literar modernism si conceptul de arta poetica. In clasa a X-a, elevii au deja un spirit critic mai bine dezvoltat, sunt apti sa-si argumenteze propriile optiuni, dotate cu sensibilitate estetica, si manifesta un interes mai mare pentru varietatea formelor de expresie artistica. La finalul acestei lectii, elevii ar trebui sa fie capabili sa incadreze poezia in lirica argheziana, sa explice titlul poemului studiat, sa indice tema poeziei, sa interpreteze sintagmele poetice-cheie ale poeziei, sa analizeze poemul din punct de vedere stilistic si sa explice conceptul de arta poetica.

 

In ceea ce priveste strategia didactica, se vor utiliza urmatorele metode si procedee: conversatia catehetica, conversatia euristica, brainstorming, explicatia, lectura analitica/expresiva si invatarea prin descoperire. Ca mijloace educationale se vor utiliza manualul/volumul de poezii scris de Tudor Arghezi, fise si tabla, iar ca forme de organizare a activitatii elevilor vor fi prezente activitatea frontala in alternanta cu activitatea individuala si pe grupe.

 

Desfasurarea lectiei

 

Evocarea

In prima secventa a lectiei (vor fi acordate zece minute), profesorul va utiliza metoda brainstorming.

Acesta va desena un ciorchine pe tabla, in centrul caruia va fi scris Ex libris. Discutia va incepe de la intrebarea – Care este primul cuvant care va vine in minte atunci cand auziti sintagma latineasca, ex libris? Pentru a-si actualiza cunostintele anterioare, elevii sunt determinati, prin intermediul conversatiei catehetice, sa-si aminteasca cunostintele privind viata si opera lui Tudor Arghezi, incadrarea acestuia intr-un curent literar, tematica abordata (Cand si in ce revista isi face debutul literar Tudor Arghezi?,

Ce stiti despre viata acestui poet? Carui curent literar au apartinut scrierile sale?) Profesorul va anunta subiectul lectiei si va scrie titlul pe tabla: Ex libris de Tudor Arghezi, le va explica elevilor competentele propuse, apoi se va trece la lecturarea poeziei (trei minute). Dupa ce elevii citesc textul, profesorul utilizeaza o alta etapa a lectiei, careia ii va acorda douazeci si cinci de minute.

 

Continutul lectiei

Tudor Arghezi a fost un mare poet, prozator si gazetar cu o cariera literara intinsa si foarte bogata; a fost unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Opera Ex libris apartine genului liric, deoarece autorul isi exprima in mod direct sentimentele si ideile prin intermediul procedeelor artistice. Textul liric apartine curentului literar modernism, iar ideile centrale ale poeziei sunt creatia si iubirea. Conceptul de arta poetica defineste o opera literara in care autorul isi prezinta, in mod particularizat, viziunea si atitudinea asupra menirii poetului si creatiei sale. Arghezi este unul dintre poetii care abordeaza diferite teme in creatiile sale literare: poezia filosofica, de dragoste, poezia boabei si a faramei si arta poetica. Arta poetica surprinde, de asemenea, sursele de inspiratie ale poetului, temele, modalitatile de creatie si de expresie, precum si rolul poetului si al creatiei. Un exemplu de arta poetica este poezia Ex libris (inclusa in volumul Cuvinte potrivite), care reprezinta, totodata, si o definire metaforica a poetului „zamislitor“. Eul liric reda atitudinea deosebita, sentimentul de admiratie fata de poet si creatia acestuia – Carte frumoasa, cinste cui te-a scris. Poezia glorifica actul creator si creatia, dovada a faptului ca este o arta poetica.

 

Cartea, simbol al creatiei literare, este asemanata intai cu o floare – Esti ca o floare, anume inflorita/ Mainilor mele, care te-au deschis, apoi cu o vioara – Esti ca o vioara, singura ce canta. Aceste comparatii releva nobletea si frumusetea sentimentelor transmise si demonstreaza adevarata valoare sfanta si eterna a cartii.

Conditia creatorului este surprinsa – Un om de sange ia din pisc noroi/ Si zamisleste marea lui fantoma, iar creatia lui constituie o enigma pe care o pogoara vie printre noi. Poezia incepe cu un ton optimist si se finalizeaza cu unul trist, deoarece misterele lumii nu pot fi descifrate, ci doar redate prin jertfa lui zadarnica se pare/ Pe cit e ghiersul cartii de frumos/ Carte iubita, fara de folos,/ Tu nu raspunzi la nici o intrebare. Titlul este simbolic, deoarece face referire la calitatile cartii.

 

In prima secventa se prezinta toate calitatile cartii – Carte frumoasa cinste cui te-a scris. Cartea este asemenea unei flori deschise – esti ca o floare, capatand in mainile cititorului noi valori si sensuri. In strofa a II-a este comparata, in mod simbolic, cu o vioara ce transmite emotie, iubire, dar si muzicalitate – Esti ca vioara, singura ce canta/ lubirea toata pe un fir de par. Cartea are o semnificatie sfanta. A treia secventa face referire la calitatile creatorului, la pasiunea sa pentru creatie, dar care sugereaza in acelasi timp existenta sa trecatoare, iar in ultima strofa este accentuata ideea de jertfire a eului poetic pentru creatie. Lipseste prezenta fortei divine, eul liric este supus unei asteptari indelungate, iar creatorul capata statutul de invins. Eul liric foloseste mijloace expresive ale limbii: figuri de stil (comparatii: esti ca o floare, esti ca vioara, epitete: litera cea sfanta, gingas cumpanita) si imagini artistice (imagini auditive: Esti ca vioara, singura ce canta, imagini vizuale: fantoma, carte frumoasa). Conform spuselor lui Tudor Arghezi in Ars poetica – Poezia este insasi viata, ea poate fi gasita peste tot. Pretutindeni si in toate este poezie.

 

Organizarea colectivului

Profesorul va imparti fise de lucru. Pentru fiecare cerinta se va acorda timp de gandire 1 minut, se va discuta cu elevii, apoi se vor analiza cateva elemente importante din text. Elevii vor fi impartiti in patru grupe, iar fiecare grupa va interpreta cate o strofa. Acestia vor trebui sa descopere semnificatiile versurilor, sa identifice mijloacele de expresivitate si figurile de stil.

 

Pe baza conversatiei euristice, acestia raspund intrebarilor profesorului, identifica si analizeaza creatia lirica, vor impartasi intre ei elementele identificate in strofele date. Elevii au fost antrenati in procesul de predare-invatare, au avut ocazia sa-si dezvolte competentele lingvistice. Comunicarea deschisa cu profesorul si cu restul colegilor ofera posibilitatea de a se ajunge la performanta. Pe parcursul orei, profesorul a oferit aprecieri verbale si a facut observatii acolo unde a fost cazul. Pentru asigurarea feedback-ului, profesorul verifica rapid, cu ajutorul intrebarilor, intelegerea si insusirea cunostintelor de catre elevi, apoi vor primi ca tema realizarea unui eseu liber.

 

B. Evaluarea activitatii didactice

Evaluarea activitatii didactice a elevilor se poate realiza astfel:

a) Asociati fiecarui numar din prima coloana literele corespunzatoare din coloana a doua:

1. Constituie elementul central al poeziei. a) Contureaza lirismul subiectiv

2. Eul liric emfazeaza gingasia si feminitatea b) Epitet evocativ – carte iubita unei carti.

3. Verbele apar la persoana a doua (te-a scris, c) Cartea esti ca o floare, te-au deschis).

4. Ilustreaza inutilitatea poetului de a se d) Prin asemuirea cu o vioara sacrifica pentru creatie.

5. Creioneaza inclinatia autorului spre e) Metafora – litera cea sfanta traditionalism.

 

Cheia exercitiului: 1c, 2b, 3a, 4d, 5e.

 

b) Completati spatiile libere din urmatoarele enunturi:

Creatia lui Tudor Arghezi se incadreaza in curentul literar .................... si este o ................... . Temele

centrale ale poeziei sunt ................... si ....................., iar ca motiv literar, putem identifica motivul

.......................... . Titlul face referire la ....................... cartii. Elementul central al operei este reprezentat

de ...................... . Din punct de vedere structural, poezia este alcatuita din ..................... strofe, cu rima

..................... si cu o masura de ........................ silabe. Incipitul contureaza o atitudine .......................,

iar finalul ilustreaza o atitudine ...................... a eului liric, aspecte ce tin de prezenta unei relatii de opozitie. Ultima parte a poeziei se concentreaza pe relatia ....................... .

Cheia exercitiului: modernism, arta poetica, creatia, iubirea, jertfei, calitatile, carte, patru, imbratisata, 9-10 silabe, pozitiva, negativa, poet-arta.