Articolul este o parte de vorbire flexibila ce insoteste substantivul, neavand inteles de sine statator. Acesta nu are functie sintactica, fiind un instrument gramatical (ajuta la declinarea substantivului) si arata in ce masura elementul denumit de substantiv este cunoscut emitatorului (vorbitorului).
Va prezentam informatii utile despre partea de vorbire numita articol:
ARTICOLUL
Definitie: Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului.
Clasificarea articolului
a) dupa inteles:
– articol hotarat (enclitic) – arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare;
– articol nehotarat (proclitic) – prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului;
– articol posesiv (genitival) – leaga substantivul care denumeste posesorul de obiectul posedat;
– articol demonstrativ (adjectival) – leaga un substantiv de substantivul regent.
b) dupa pozitie:
– articol enclitic – se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul, cartea);
– articol proclitic – se afla in fata substantivului determinat (un caiet, niste carti).
Atentie!
1. Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste) nu are sens.
2. Articolul poate insoti:
– un substantiv (poezia, un om, lui Mihai);
– un adjectiv (silitorul elev, floarea cea frumoasa);
– un numeral (al doilea, a treia).
3. Articolul se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (singur nu are functie sintactica).
4. Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand opozitiile de numar: un caiet/niste caiete, un caiet/doua caiete (articol-numeral).
Articolul hotarat
Se ataseaza substantivului, direct sau cu ajutorul unei vocale de legatura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului.
Atentie!
1. Articolul hotarat apare ca element constructiv in structura unor pronume – dansul, dansa, in aceste cazuri nefiind analizabil.
2. Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepozitii si locutiuni prepozitionale (inaintea, inapoia, in fata).
3. Substantivele feminine nume proprii de origine autohtona, terminate in vocala „a” se articuleaza hotarat enclitic (cartea Mariei, Ioanei), iar cele de origine straina se articuleaza hotarat proclitic (cartea lui Jeni, lui Carmen).
4. Substantivele articulate hotarat care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp isi schimba valoarea gramaticala si devin adverbe (ziua, seara, joia, vara).
5. Cand sunt precedate de prepozitii, substantivele in Ac nu se articuleaza (merge la scoala), dar se articuleaza cand sunt insotite de un atribut (merge la scoala de muzica).
Articolul nehotarat
Insoteste un substantiv pe care il preceda, aratand ca obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului.
.JPG)
Observatii:
1. Formele UN si O ale articolului hotarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si ale adjectivului pronominal nehotarat. Se pot deosebi in context: UN si O sunt:
a) articole, cand le corespunde NISTE (o carte/niste carti)
b) numerale, cand la plural le corespunde un numeral(un elev/ doi elevi)
c) adjective pronominale nehotarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte/unele carti).
2. Cand insoteste alte parti de vorbire, articolul nehotarat le transforma in substantive (du-te-vino un dute-vino).
3. Articolul nehotarat poate transforma numele proprii in nume comune (Hercule/un hercule).
4. Forma de plural a articolului nehotarat NISTE poate fi folosita si la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/niste peste/ niste pesti) fata de pluralul articulat.
5. Cuvantul niste cu intelesul „cativa”, „un pic de” nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarat
Articolul genitival
Articolul genitival este o marca a cazului genitiv si apare in urmatoarele conditii:
- cand genitivul e plasat inaintea substantivului, ex: Al Sorinei dar de a vorbi in public e recunoscut de toti.
- cand substantivul in genitiv nu e plasat in imediata vecinatate la dreapta unui substantiv articulat hotarat, ex.: un dar aparte al Sorinei, darul aparte al Sorinei
- cand substantivul in genitiv indeplineste functia sintactica de nume predicativ, ex.: Caietul este al elevei.
.JPG)
La numeralul ordinal, al, a sunt elemente constitutive, indicand, impreuna cu articolul hotarat, genul acestuia (al treilea/a treia).
Atentie:
Formele articolului posesiv al, a, ai, ale se scriu intotdeauna intr-un singur cuvant. Nu le confundati cu secventele omonime ca:
- prepozitia la infinitiv a + pronume personale neaccentuate la Ac sau D (a-i vedea/a-i darui)
- prepozitia a + le (pronume personal in D sau Ac, plural, feminin).
In noile gramatici, al, a, ai, ale sunt analizate ca pronume semiindependente in constructiile fara substantiv regent, ex.: Al meu e mai frumos.
Articolul demonstrativ
Leaga un substantiv, centru al unui grup, de un adjectiv; ajuta la substantivizarea adjectivului si a numeralului (baietii cei tari, cei doi baieti, cel de-al doilea frate) si la formarea superlativului relativ (cel mai bun).cei doi, cel de-al doilea) si la formarea superlativului relativ (cel mai bun).
.JPG)
Observatii:
1. Articolul demonstrativ se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste.
2. Formele articolului demonstrativ se scriu totdeauna intr-un singur cuvant si trebuie deosebite de secventele omonime:
– pronume interogativ-relativ ce + pronume neaccentuat in D, Ac (ce-l intrebi?/ce-i spui?)
– pronume ce + le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai/ce le spui).
3. Articolul demonstrativ are flexiune de gen, numar si caz asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a celui final a.
4. Cel poate indeplini si valoarea de pronume semiindependent atunci cand substituie substantivul regent; in acest caz, substantivul regent este elidat si poate fi identificat in context, ex: Atunci cand ai mai multe rochii si mergi la un bal, nu o alegi pe cea mai frumoasa (= cea mai frumoasa rochie)?