CRATIMA
Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii.
Utilizarile cratimei
1. Are caracter:
– permanent (da-l, s-a dus, ti-l da, du-o etc.)
– accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
2. Se foloseste:
– intre cuvinte;
– in interiorul cuvintelor;
– in interiorul unor abrevieri.
3. Leaga:
– cuvinte pronuntate fara pauza;
– unele interjectii identice repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele: ne- si –re-, prep. de, de la baza cuvantului care incepe cu i-, atunci cand se produce caderea acestuia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudura. Ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive;
– articolul hotarat enclitic sau desinenta de unele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numerelor ordinale, fractionare, de numeralul cardinal corespunzator scris cu cifre;
– componentele unor abrevieri.
4. Desparte:
– silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
– segmentele unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc [ ]
"Uneori, una si aceeasi cratima poate cumula mai multe functii; de exemplu pe langa marcarea calitatii de compus poate nota si atasarea unui element gramatical sau/si producerea unor fenomene fonetice (la sfantu-asteapta, uciga-l-crucea)” (Precizari in DOOM 2, 2005, pag. XL).
Cratima se foloseste la:
a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Rosiorii-de-Vede
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuata: (ma, mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) cand se rosteste impreuna cu alta parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.)
Acesta poate fi scris:
– inaintea unui cuvant: i-am dat, l-am vazut, te-ai dus, iata-ma etc.
– intercalat: datu-i-ati, ad-o-ncoace, dandu-mi-se, jucatu-v-ati etc.
– la sfarsitul unui cuvant: spune-mi, cheama-i, luand-o, aduceti-va aminte etc.
c) scrierea pronumelui reflexiv ale carui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea ca actiunea verbului se rasfrange asupra subiectului: (mi (imi), ti (iti) ne, va, ma, te) si forme proprii accentuate: sie, siesi, sine, si ne ac centuate: si, isi, se. Exemple: du-te, incheie-ti, plangandu-si, s-a ivit, se-mpletesc, leganandu-se, ma-ntalnesc, s-aratat, sa-si termine etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s suparat, s-au dus, gandindu-s-au
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineata, pleca-vom toti, duce-m-as si eu
f) contopirea intr-o silaba a doua cuvinte dintre care:
– pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
– pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place.
– pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevarul?
– pronume nehotarat + verb: Toate-s corecte.
– adverb + pronume personal: Unde-l duc?
– Prepozitie + articol nehotarat: Amintirile de-o vara.
– conjunctie + pronume personal: Vino ca-ti voi da.
Cratima leaga:
a) adjective posesive de substantive determinand grade de rudenie sau de relatie sociala: maica-mea, vecina-ta, bunica-mii, taica-tau, maica-mii, batranu-sau, nevesti-mii;
b) se pune cratima intre conjunctia si si cuvintele care incep cu: a, i, o, u (se pierde astfel o silaba):
Exemple: Am un caiet si o carte.
Si-mprejur se auzeau zgomote.
Si-atunci au pornit la drum.
A fost in excursie si-un prieten.
Si-ncepe sa cante.
c) intre cuvantul nu (pronume negativ) si cuvinte cu care se rosteste impreuna:
Exemple: n-aud / nu aud
nu-i trebuie / nu ii trebuie
nu-ncepe / nu incepe
n-ati citit / nu ati citit
n-are / nu are
n-am / nu am
n-ai / nu ai
n-aveti / nu aveti
d) Intre cuvantul ca si alte cuvinte cu care se rosteste impreuna sau cuvinte ca pronumele: iti, isi, imi:
Exemple: c-am ajuns / Spune-i ca am ajuns.
c-as incerca / Poate ca as incerca.
ca-ti arata / Crezi ca iti arata?
ca-mi trebuie / Spune-i ca imi trebuie.
ca-si aminteste / Auzi ca isi aminteste.
e) Intre cuvantul sa si alt cuvant din care s-a omis vocala e sau a din sa:
Exemple: sa-l pacaleasca / Vrea sa-l pacaleasca.
s-ajungi / Vrei sa ajungi acasa?
sa-mparti / Vrei sa imparti cu el?
s-o vad / Doresc sa o vad.
f) cuvinte care incep cu i sau cu prepozitia in si se rostesc impreuna cu cuvantul precedat:
Exemple: A fost odata ca-n povesti.
Mircea insusi mana-n lupta.
Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III)
Cratima se mai foloseste:
1. In propozitie, cand un cuvant repetat formeaza o unitate.
Exemple: Ganduri-ganduri trec prin mintea mea.
Incet-incet a parasit sedinta.
Cete-cete de copii au plecat cu colinda.
2. In interorul unor expresii formate din doua cuvinte.
Exemple: in padure se auzi dintr-o data trosc-pleosc!
Ici-acolo se zareste un ochi de pamant.
Nitam-nisam s-a suparat pe mine.
3. Intre doua numerale care arata un numar aproximativ.
Exemple: Am asteptat trenu-n gara doua-trei ore.
I-am oferit mamei trei-patru panselute.
Suntem in grup vreo patru-cinci copii.
4. In cuvinte care arata limitele unei distante.
Exemple: soseaua Ramnicu Valcea-Pitesti este asfaltata.
Pe distanta Craiova-Timisoara circula tren electric.
5. In cuvinte care arata un interval de timp.
Exemple: Vacanta mare este in perioada 15 iunie-15 septembrie.
In perioada 1 iulie-1 august sunt plecata in strainatate.
Observatie! Fac exceptie expresiile: intre orele 14 si 15, 12 si 13. Formularea 14-15, 12-13 este gresita.
6. Legarea unor cuvinte care se repeta identic sau cu unele modificari: doar-doar, incet-incet, prea-prea, poate-poate, incet-incetisor, singur-singurel.
7. Atasarea unor prefixe sau sufixe: ex-ministru, ex-prim-ministru, ex-presedinte.
8. La scrierea cuvintelor: x-ul,x-urile, al XI-lea, a 11-a, lt-major, N-V, S-E, locotenent-major, nord-vest, sud-vest, cel de-al X-lea Congres, cea de-a zecea, ne-voie (absenta vointei), pre-text (ceea ce preceda un text), a re-crea (a crea din nou).
Observatie!
Se scriu intr-un cuvant: nevoie (necesitate), pretext (pretins motiv), a recrea (a se destinde).
Se scrie separat: mai-mult-ca-perfectul (notiune gramaticala).
Se mai scriu cu cratima:
1. Adjectiv + adjectiv: bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, rau-platnic, albi-argintii (globuri), dulci-acri - soare (mere), alb-negru (televizoare), galben-inchis.
2. Adjectiv + vocala de legatura ,,o” + adjectiv: economico-financiar, greco-catolic, romano-american, ruso-roman.
3. Adverb + adjectiv: bine-crescut (cuviincios), bine-cunoscut (celebru), bine-venit (oportun, agreat), nou-nascut, propriu-zis, sus-numit, asa-zis, sus-pus, asa-numit.
4. Substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunarean.
5. Adverbe compuse: azi-maine, azi-noapte, asta-iarna, alalteieri-dimineata, dis-de-dimineata, dintr-adins, dintr-acolo, dintr-odata, dupa-amiaza, dupa-masa, intr-adins, intr-adevar, intr-acolo.
6. Interjectiile compuse: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, tranca-fleanca, hop-asa, hopa-topa, tura-vura, tic-tac.
7. Prepozitia compusa ,,de-a” din locutiunile: de-a berbeleaca, de-a baba-oarba, de-a latul.
8. Adjectiv + substantiv: buna-credinta (onestitate), buna-cuviinta (politete), bun-gust (simt estetic), bun-plac, bun-ramas (adio), bun-simt (decenta), rea-credinta, rea-vointa, dublu-casetofon, triplu-sec, dublu-decalitru, triplu-voal.
Observatie!
Se scrie intr-un cuvant: bunastare (prosperitate).
Se scrie separat: buna crestere (buna dezvoltare).
Se scrie sudat: triplusalt.
Se scrie separat: dublu ve, triplu exemplar.
9. Pronume + substantiv: prim-balerin, prim-ministru, prim-plan, prim-procuror, prim-secretar, prim-solist, prim-viceprim-ministru.
Observatie! Se scriu separat: primul nostru ministru, primul nostru procuror.
10. Substantiv + adjectiv: argint-viu (mercur), coate-goale (persoana saraca), fat-frumos (tanar frumos), gura-sparta (persoana care vorbeste mult), mama-mare (bunica), sange-rece (calm), vorba-lunga (persoana care vorbeste mult).
11. Prepozitia ,,dupa” + substantiv: dupa-masa, dupa-amiaza.
12. Substantiv + prepozitie + substantiv: arbore-de-cacao, caine-de-mare, drum-de-fier, floare-de-colt, piatra-de-var.
13. Substantiv + substantiv in nominativ: an-lumina (unitate de lungime), bloc-turn, cal-putere (unitate de masura), caine-lup, contabil-sef, cuvant-cheie, masina-capcana, pasare-musca, zi-munca, zi-lumina.
14. Substantiv articulat + substantiv in genitiv: calul-dracului (libelula), ciubotica-cucului (planta), ochiul-boului (planta), raza-vanturilor (reprezentare grafica), floarea-soarelui (planta), cerul-gurii (palatul bucal).
15. Izolari de propozitii, majoritatea epitete: gura-casca (persoana distrata), duca-se-pe-pustii (dracul), fie-iertatul (raposatul), fluiera-vant (haimana), papa-lapte (natafleata), soare-apune (punct cardinal), soare-rasare (punct cardinal), uciga-l crucea (dracul), uciga-l toaca (dracul), zgarie-branza (persoana zgarcita), zgarie-nori (constructie foarte inalta).
16. Tipuri izolate: ca-la-Breaza (dans), cuvant-inainte (prefata), mai-mult-ca-perfect (timp verbal), terchea-berchea (persoana de nimic) etc.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
12Sep.2024
.jpg)
![Profilul profesorului si standardele profesionale pe etape de cariera: Gradul II si Gradul I [PDF]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13018_600x315_2.jpg)
