In acest articol ne propunem sa prezentam, pe scurt, cateva dintre cele mai importante tipuri de texte intalnite de elevi pe parcursul lor scolar, de la textele narative, la cele argumentative, explicative sau descriptive. Un ghid complet si util pentru toti elevii de gimnaziu si liceu care se pregatesc pentru Evaluarea nationala 2025 si Bacalaureat 2025.
Textul literar si nonliterar
Textul literar reprezinta o scriere care este rezultatul imaginatiei autorului, cu caracter fictional, bazat pe un raport specific cu realitatea. Acest raport presupune recrearea realitatii din perspectiva proprie a scriitorului, care foloseste cu precadere un limbaj figurat, bazat pe imagini artistice si figuri de stil.
Textul literar transmite sentimente si emotii atat in mod direct (in texte lirice), cat si in mod indirect (in texte narative si dramatice) si impresioneaza sensibilitatea cititorului.
Trasaturi ale textului literar:
– textul literar se remarca prin transmiterea de emotii si sentimente, de ganduri si trairi complexe;
– are caracter fictional, fiind bazat pe recrearea realitatii din perspectiva subiectiva a scriitorului;
– foloseste un limbaj figurat, bazat pe imagini artistice si figuri de stil;
– expresivitatea limbajului, rezultata din utilizarea limbajului figurat, contureaza originalitatea fiecarui scriitor in parte;
– are caracter subiectiv, deoarece reprezinta rodul sensibilitatii artistice a scriitorului;
– are rolul de a impresiona cititorul si de a infatisa viziunea proprie a scriitorului despre lume, modul lui de a intelege si concepe universul inconjurator;
Spre deosebire de textul literar sau artistic, textul nonliterar transmite o informatie cu caracter obiectiv si se raporteaza la aspecte concrete ale realitatii. De asemenea, textul nonliterar nu sugereaza emotii si sentimente, ci date precise, concrete si se bazeaza pe sensul propriu, denotativ al cuvintelor.
Limbajul este clar si precis, adesea sunt prezenti termeni din limbajul tehnic sau stiintific, nu apar imagini artistice si figuri de stil. In plus, textul nonliterar contine informatii obiective si nu opiniile subiective ale autorului.
Textele nonliterare pot cunoaste diferite forme, cum ar fi: articol de ziar, reportaj, anunt, stire, cerere, interviu, proces-verbal, CV, ghid turistic, text stiintific (din manuale scolare, lucrari de specialitate etc.), cronica (de film, de spectacol, de carte).
Exemple de texte nonliterare
Articolul
Reprezinta un text nonliterar, cu valoare informativa. Este un text de dimensiuni mai reduse, cu caracter publicistic si informativ, cu subiect bine documentat, pe teme diverse, politice, sociale, stiintifice, culturale, economice, de obicei tiparit pe foaie de ziar, o hartie de calitate inferioara si la un cost mai mic.
Trasaturile distinctive ale unui articol sunt:
– volumul mic sau mediu
– un stil neutru de prezentare
– obiectivitate si rationament
Autorul isi transmite gandurile despre eveniment, cautand cauze si consecinte, intelege semnificatia evenimentului. Jurnalistul isi poate exprima punctul de vedere, dar in paralel cu alte opinii, pentru a respecta cerinta de obiectivitate.
Reportajul
Reportajul este un tip de scriere apartinand domeniului publicistic care, in baza unor date culese la fata locului, informeaza opinia publica, cat mai real si nepartinitor, asupra problemelor de interes general sau constatate ocazional. Intr-un reportaj, se relateaza evenimente autentice, care au ecou in realitatea imediata.
Trasaturi ale reportajului:
– actualitatea – totul porneste de la actualitate, care da interesul general;
– autenticitatea – este o trasatura ce se cere garantata;
– atitudinea – valorile morale sunt deosebit de importante in acest caz, unde conteaza in mod deosebit participarea afectiva a reporterului, pozitia sa fata de faptele prezentate;
Interviul
Interviul, ca gen ziaristic propriu-zis, se constituie dintr-o serie de intrebari si raspunsuri. El este o intrevedere solicitata, provocata de ziarist. Rezultatul acestei intrevederi, convorbirea, este publicat in presa, difuzat la radio sau televiziune.
Interviul trebuie sa cuprinda urmatoarele etape:
– alegerea temei si a interlocutorului;
– documentarea;
– pregatirea intrebarilor;
– realizarea si redactarea interviului.
Stirea
Stirea este un gen jurnalistic care prezinta realitatea actuala, pe care o pune intr-o forma comunicabila, transmisa apoi prin intermediul unor tehnici moderne, de difuzare in masa.
Intr-o stire, faptele se organizeaza conform importantei lor, in concordanta cu ideea de baza.
Cronica (de film, de spectacol, de carte)
Cronica reprezinta o scriere in care se prezinta cartea/filmul/piesa de teatru, cu evidentierea elementelor importante, cum ar fi: titlul, continutul (pe scurt), propriul punct de vedere asupra productiei avute in vedere. Cronica este un text scris imediat dupa lectura textului/vizionarea filmului sau a piesei de teatru si care examineaza diverse aspecte.
Atentie, o cronica nu ofera toate detaliile privitoare la actiune, tocmai pentru a incuraja vizionarea filmului sau lectura cartii.
In redactarea unei cronici, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele intrebari:
- CE? – Ce film ai vazut?/Ce carte ai citit? In ce gen se incadreaza?
- CINE? – Cine este regizorul filmului? Cine este scenaristul? Cine este actorul principal? Cine crezi ca va fi interesat sa vada filmul?
- CAND SI UNDE? – Cand a fost produs filmul si de catre cine? Cand si unde a avut premiera? Cand are loc actiunea si care este durata evenimentelor?
- CUM? – Cum ti s-a parut filmul? Cum ti s-a parut coloana sonora? Cum te-ai simtit in timpul vizionarii? Cum crezi ca ar reactiona alti spectatori?
Textul argumentativ
Textul argumentativ reprezinta un eseu de tip structurat, care trebuie sa respecte o forma fixa, prestabilita. Fiind o compunere de tip argumentativ, acest tip de text evidentiaza parerea personala a autorului, fiind, asadar, un discurs de tip subiectiv, centrat pe respectarea unor caracteristici formale si de continut.
Structura textului argumentativ trebuie sa aiba in vedere:
a) formularea unei ipoteze, in care se precizeaza ideea principala (teza) ce urmeaza a fi demonstrata si propria opinie fata de aceasta.
b) dezvoltarea argumentarii, partea cea mai extinsa a eseului. Argumentarea propriuzisa se bazeaza pe doua sau mai multe paragrafe ce contin argumentele prin care se sustine ideea principala a eseului si dovezile (exemplele) care le ilustreaza.
c) concluzia, unde este reluata ipoteza, cu alte cuvinte, cu scopul de a intari valabilitatea acesteia.De asemenea, poate sa reia, sintetic, una din ideile sustinute prin argumente, dar intr-o forma concisa si folosind sinonime, pentru a evita repetitiile;
Textul de opinie
Este un text nonliterar in care autorul (de obicei un specialist) isi expune opiniile legate de o tema, cu scopul de a convinge cititorii de adevarul unei idei.
Orice text de opinie presupune:
– sustinerea opiniei cu argumente rationale (fapte, dovezi, deductii logice) si emotionale (impresii)
– utilizarea unor strategii, precum obiectia (formularea unei idei care se opune celei afirmate de autor, pentru a o respinge), concesia (acceptarea partiala a unei idei opuse), analogia (gasirea unor asemanari intre propria teza si alte idei sau situatii), examenul critic (evaluarea punctelor tari si a punctelor slabe ale opiniei) etc.
– folosirea unor conectori pentru a evidentia ierarhia argumentelor (mai intai..., apoi..., in cele din urma...) sau legatura dintre idei.
Textul narativ
Textul narativ reprezinta o scriere, in versuri sau in proza, in care se prezinta succesiunea unor intamplari, ordonate logic si cronologic. Textul narativ prezinta o serie de intamplari, reale sau imaginare (textul narativ literar), care se desfasoara intr-o anumita ordine logica si cronologica.
Elementele caracteristice textului narativ literar sunt: actiunea, timpul, spatiul, personajele, naratorul.
Trasaturi ale textului narativ:
– actiunea reprezinta o inlantuire de fapte care se caracterizeaza prin unitatea compozitiei si care poate fi organizata pe momentele subiectului/pe anumite etape ale actiunii;
– textul narativ prezinta, intr-o anumita ordine, o serie de intamplari, care reprezinta firul narativ;
– aceste intamplari se desfasoara intr-un anumit spatiu si timp, care sunt redate in text prin indici spatio-temporali specifici/repere spatio-temporale (cuvinte care indica spa - tiul si timpul, adverbe cu precadere, dar si substantive, adjective etc.);
– intamplarile sunt realizate de personaje, adica instante narative care, alaturi de narator, ordoneaza si definesc textul narativ;
– personajele reprezinta oameni, animale, plante cu comportament omenesc, care realizeaza actiunea;
– chiar daca sunt inspirate din realitate, personajele sunt fictive, pentru ca sunt imaginate de scriitor;
– naratorul reprezinta o voce, o ipostaza a autorului (autor – persoana reala, al carei nume se regaseste pe coperta cartii).
– textul narativ se bazeaza, de asemenea, pe conflict, adica o confruntare a doua personaje, conceptii, atitudini, idei etc.
Textul epic
Textul epic reprezinta scrierea complexa in versuri sau in proza, in care autorul isi exprima in mod indirect ideile, gandurile, sentimentele, cu ajutorul actiunii, al personajelor si prin intermediul naratorului.
Textul epic este o opera literara ampla, bazata pe naratiune, in care naratorul relateaza intamplari intr-o succesiune logica si cronologica, cu personaje implicate in desfasurarea actiunii (vezi descrierea textului narativ).
Textul descriptiv
Un text descriptiv este un ansamblu de cuvinte si fraze ordonate in mod coerent si cu un sens complet si autonom, care detaliaza caracteristicile unei realitati.
Descrierea este o modalitate de structurare a textului, prin care se prezinta caracteristicile unei realitati, ale unui obiect, ale unei fiinte sau ale unui peisaj, pentru a oferi o reprezentare asupra acestora.
Textul liric
Opera lirica este scrierea in versuri in care gandurile, ideile, sentimentele autorului sunt transmise in mod direct, prin intermediul limbajului figurat, bazat pe imagini artistice si figuri de stil.
Trasaturi ale textului liric:
– sentimentele sunt transmise in mod direct, cu ajutorul eului liric, al imaginilor artistice si al figurilor de stil;
– se imbina mai multe tipare textuale: tipar textual descriptiv, monologul, care poate fi liric sau adresat catre un interlocutor imaginar;
– vocea lirica/fiinta poetica este o ipostaza a autorului, iar la nivelul textului, este evidentiata prin: verbe si pronume la persoana I si a II-a, singular si plural, interjectii, interogatii si exclamatii retorice, substantive in vocativ si verbe la imperativ;
– opera lirica are o structura specifica, fiind redactata in versuri care sunt dispuse in strofe, cu ritm, rima si masura.
Textul dramatic
Textul dramatic reprezinta opera scrisa pentru a fi ulterior reprezentata pe scena unui teatru. De aceea, operele dramatice presupun o limitare in timp si spatiu a actiunii reprezentate. In operele dramatice apare un conflict dramatic, care este axa in jurul careia se dezvolta actiunea, bazata pe imprejurari, pasiuni si caractere care se ciocnesc.
Trasaturi:
– personajele textului dramatic comunica prin intermediul dialogului si al monologului, autorul neintervenind decat in indicatiile scenice (regizorale);
– indicatiile scenice (didascalii/indicatii regizorale/notatii ale autorului) apar intre paranteze sau in subsolul paginilor si se refera la actiunea personajelor, la gesturi, la decor, la mimica etc.;
– personajele iau cu totul locul autorului, a carui interventie indirecta se manifesta prin indicatiile de regie, care se numesc didascalii;
– operele dramatice prezinta o structura specifica: replici, scene, acte (sau tablouri);
– replicile sunt precedate de numele personajului care le rosteste;
Textul multimodal
Textul multimodal este textul narativ care combina doua sau mai multe modalitati de comunicare pentru transmiterea informatiei: cuvinte, imagini, sunete, gesturi, lumini etc.
Textul multimodal reda o poveste intr-un mod inedit. Combinand modurile enumerate (scris, citit, vizualizare, vorbire) ia nastere un text multimodal. Exemple: benzile desenate, manualele, reclamele, buletinele meteorologice, etc.
Textul explicativ
Textul explicativ reprezinta un text cu baza informativa, in care emitatorul doreste sa-l faca pe receptor sa inteleaga un fenomen, o problema etc. Se regaseste in diferite texte literare sau nonliterare si este folosit pentru clarificarea notiunilor, a conceptelor, a definitiilor.
Particularitati ale textului explicativ:
– Ofera informatii cu aplicabilitate in viata reala;
– Informatia transmisa vizeaza si o concluzie;
– Estomparea treptata a emitatorului care vrea sa explice obiectiv fenomenele;
– Este redactat la persoana a III-a singular; uneori, in retete sau ghiduri, adresarea poate fi facuta si la persoana a II-a;
– Lipsesc figurile de stil, deoarece limbajul foloseste sensurile proprii, denotative ale cuvintelor;
– Apar termeni de specialitate din diferite domenii, in functie de categoria in care se incadreaza textul respectiv;
– Scopul este de a explica, de a informa;
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
27Feb.2025
![Vorbirea indirecta. Explicatii si Modele de teste [REZOLVATE]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13161_600x315_2.jpg)