In acest articol ne propunem sa lamurim cum diferentiem cuvintele polisemantice de omonime si sa explicam situatiile in care anumite cuvinte sunt polisemantice in anumite contexte si omonime in altele.
Extras din lucrarea
Evaluare Nationala. Fonetica si vocabular pentru clasa a VIII-a ...vezi AICI detalii si formular de comanda<<
Lucrarea ofera notiuni teoretice, exercitii practice si sugestii de rezolvare pentru asigurarea unui bagaj complet de cunostinte solide de fonetica si vocabular.
Cuvantul polisemantic, cu care un omonim este adesea confundat, este un cuvant care are mai multe intelesuri, inrudite intre ele.
Omonimul este un cuvant cu aceeasi forma si intelesuri cu totul diferite: cu alte cuvinte, intre sensurile omonimului nu exista nicio legatura, pe cand intelesurile termenului polisemantic sunt inrudite, legate intre ele.
De asemenea, omonimele trebuie sa aiba, obligatoriu, aceeasi forma, adica nu‐si pot schimba forma in propozitie.
Exemple:
– cuvantul broasca este omonim in urmatoarele contexte:
Broasca de la usa s‐a stricat. (mecanism)
Broasca este un animal acvatic, care traieste in lacuri si balti. (animal)
– cuvantul roaba este omonim in urmatoarele contexte:
Tata a cumparat o roaba noua ca sa care pamant. (vehicul pentru transportat materiale)
In timpul voievozilor, o fata rapita de turci ajungea roaba in haremul sultanului. (sclava)
– cuvantul toc este omonim in urmatoarele contexte:
Mi s‐a rupt un toc de la pantof. (portiunea posterioara a incaltamintei, mai ridicata)
Am dat cu vopsea la un toc de usa. (rama, cadru)
Ochelarii mei sunt in toc. (cutie, suport)
De afara se aude toc-toc. (interjectie onomatopeica, ce imita zgomotele din natura)
Cuvintele polisemantice evidentiaza sensuri multiple, inrudite intre ele, iar forma din enunt poate fi diferita, mai ales ca multe verbe sunt polisemantice.
Exemplu: verbul a fi este polisemantic atunci cand este predicativ, cu urmatoarele sensuri:
– exista, se afla: Pe masa este o carte.
– traia: A fost odata un imparat.
– s‐a intamplat: Ce‐a fost a fost.
– a durat: Conferinta a fost doua ore.
– costa: Cat este un kilogram de mere?
– a trecut: E mult de‐atunci.
– inseamna: Ce e cand ti se bate tampla dreapta?
– provine: Bunicul este din Ardeal.
Asadar, cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au doua sau mai multe sensuri legate intre ele. Dintre aceste sensuri, unul este sensul primar sau etimologic (sensul initial), celelalte sunt sensuri derivate, care pastreaza, in mare, si sensul initial.
Polisemia unui cuvant se demonstreaza intotdeauna si in mod obligatoriu in context.
Exemplu: a ridica
Am ridicat ghiozdanul de pe banca. (am luat)
Tata a ridicat antena de televizor cazuta din cauza furtunii. (a reparat)
La trecerea de cale ferata, bariera s-a ridicat dupa 10 minute. (a fost suspendata)
Am ridicat hartiile cazute din banca. (am strans)
Dan s-a ridicat si s‐a dus la tabla. (s‐a indreptat in sus)
Tata a ridicat vocea la mine, cand a auzit de nota la matematica. ( a tipat)
Liftul te ridica la etajele superioare. (te inalta)
Stefan cel Mare a ridicat poporul la lupta. (a chemat)
Copilul s-a ridicat in ultima vreme repede. (a crescut)
Preturile s-au ridicat din nou. (au fost majorate)
Vecinul meu a ridicat o casa mare in acest an. (a construit)
Portarul echipei a ridicat multe probleme din cauza unei accidentari. (a provocat)
Ceata s-a ridicat. (s‐a risipit)
Unchiul meu a ridicat o suma de bani de la banca. (a extras)
Concluzia: Omonimele trebuie sa aiba aceeasi forma, nu‐si pot schimba forma, iar sensurile lor sunt complet diferite, asa cum s‐a vazut din exemplele de mai sus. Cuvintele polisemantice isi pot schimba forma, iar sensurile lor sunt asemanatoare. Unele cuvinte sunt polisemantice in anumite contexte si omonime in altele.
Exemplu: masa in situatiile de mai sus:
– este polisemantic:
masa – obiect de mobilier
masa – mancare, ospat
– este omonim cu sensul de multime:
In fata catedralei era o masa de oameni.
Omonime vs. cuvinte polisemantice
Pentru a distinge intre polisemie si omonimie trebuie sa analizezi daca sensurile cuvintelor analizate sunt legate intre ele (si atunci avem cuvinte polisemantice) sau complet distincte (si atunci avem cuvinte omonime).
Contextul in care apare cuvantul este esential pentru a intelege daca este vorba de o legatura semantica sau doar de o coincidenta fonetica. In unele cazuri, celelalte parti de vorbire iti pot da indicii despre sensul cuvantului analizat.
De exemplu, cuvantul „fereastra” poate indica atat o deschidere in perete pentru lumina si aer, cat si o fereastra intr-un program pe calculator. In acest caz, ambele sensuri sunt legate prin ideea de „deschidere”. Pentru a recunoaste un cuvant polisemantic, trebuie sa observi ca sensurile au o conexiune logica sau metaforica.
Exemple de omonime
(a) abate (a se departa de la ceva) − abate (preot catolic)
(a) altoi (a practica altoirea, a lovi) − altoi (ramurica desprinsa din planta‐mama)
ascendent (care urca, se dezvolta progresiv) − ascendent (ruda in linie dreapta dintr‐o generatie anterioara)
banc (ridicatura de nisip, grup de pesti) − banc (gluma, anecdota)
banca (scaun lung) − banca (institutie financiara)
barem (macar, cel putin) − barem (norma, criteriu de evaluare)
bursa (ajutor financiar acordat unui elev, student) – bursa (forma de negociere a unor valoripe piata libera)
cariera (exploatare miniera) − cariera (profesie, ocupatie)
casa (imobil) − casa (dulap de fier in care se tin bani)
leu (animal) − leu (unitate monetara)
noi (pronume) − noi (adjectiv)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
10Oct.2024
![Vorbirea indirecta. Explicatii si Modele de teste [REZOLVATE]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13161_600x315_2.jpg)
