Ca orice parte de vorbire, substantivul are anumite categorii gramaticale care il definesc si il deosebesc de celelalte, si anume: genul, numarul, cazul, posibilitatea de a primi articol (categoria determinarii).
Aceste categorii sunt folositoare mai ales pentru ca ne ajuta sa identificam substantivele in diferite contexte, dar si pentru ca faciliteaza intelegerea si aprofundarea modului de a le folosi, efectiv, in enunturi proprii.
Prin numarare, stabilim daca un cuvant este substantiv si, de asemenea, ii precizam genul.
Exemple:
un baiat – doi baieti (masculin)
o fata – doua fete (feminin)
un scaun – doua scaune (neutru)
De asemenea, posibilitatea ca un cuvant sa primeasca un adjectiv sau articol pe langa el (categoria determinarii) il desemneaza drept substantiv. Uneori, articolul este folositor pentru ca, prin articulare, alte parti de vorbire pot deveni substantive, ilustrand conversiunea.
Numarul substantivelor prezinta dificultati atunci cand intalnim substantive cu forme multiple de singular sau plural
Substantivele cu forme multiple de singular si plural pot fi clasificate in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:
– singular:
a) cu acelasi inteles si cu una din forme literara
Exemplu: mugur – mugure
b) cu acelasi inteles si cu ambele forme literare
Exemplu: zi – ziua
c) cu inteles diferit si cu ambele forme literare
Exemplu: bolero (dans) – bolerou (vesta)
– plural:
a) cu acelasi inteles, cu una dintre forme literare
Exemplu: dopuri – doape; ciocolate – ciocolati; inghetate– inghetati; hotele – hoteluri; chibrite – chibrituri
b) cu acelasi inteles si ambele forme literare
Exemplu: tunele – tuneluri; coperti – coperte
c) cu inteles diferit si toate formele literare
Exemplu: capete – capi – capuri; boabe – bobi – boburi;
banda – bande – benzi; capsune – capsuni etc.
Explicatii complete extrase din culegerea Capcanele Gramaticii si Literaturii romane (...vezi AICI detalii despre Culegere + exercitii rezolvate >>)
In ceea ce priveste ultima categorie, cuvintele cu forme multiple de plural si cu sensuri diferite sunt, de fapt, omonime, dar nu omonime totale, deoarece formele lor nu coincid pe de-a-ntregul, ci omonime partiale. Probleme pot aparea, in privinta substantivelor cu forme multiple, sub aspectul intelegerii si al folosirii lor corecte in enunturi, mai ales in cazul celor care au du ble forme neliterare.
Un bun instrument, intotdeauna, este DOOM-ul, adica Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane care reglementeaza tocmai asemenea aspecte, dar, in lipsa lui, ne poate ajuta si Dictionarul Explicativ al Limbii Romane.
Formele incorecte sunt, uneori, usor de sesizat, mai ales pentru un vorbitor nativ de limba romana, pentru ca un cuvant precum inghetati sau altul ca ciocolati, cuvinte formate pe acelasi model de plural, par a fi nelalocul lor.
Pentru cele care au forme specializate de singular sau plural, cel mai usor mod de a le intelege si de a le retine in forma corecta este sa le folosim in enunturi adecvate, din care sensul lor sa reiasa clar.
Exemple:
corn – coarne – corni – cornuri
Avea un cuier din coarne de animal.
Ii placea dulceata de coarne.
In orchestra, cornii incepeau partitura.
Mobilierul era din lemn de corni.
Cumparase cornuri proaspete.
arc – arce – arcuri
Trebuie calculate arcele de cerc.
Am schimbat arcurile canapelei.
Vanatorii aveau arcuri cu sageti.
nivel – nivele – niveluri
Blocul acela are zece nivele.
Nivelurile de cunostinte ale elevilor sunt diferite.
element – elemente – elementi
Am analizat elementele problemei.
Caloriferul are trei elementi.
plan – plane – planuri
Au fost desenate doua plane perpendiculare.
Baiatul avea planuri mari de viitor.
Alte substantive cu forme multiple de plural, diferentiate ca sens:
– accese (izbucniri) – accesuri (intrari)
– bande (grupuri infractionale) – benzi (fasii)
– blani (piei prelucrate) – blanuri (haine)
– boabe (seminte) – bobi (pentru ghicit) – boburi (sanii)
– braie (cingatori) – brauri (dansuri)
– capete (parti ale corpului) – capuri (promontorii) – capi (conducatori)
– camine (institutii) – caminuri (sobe)
– ciubuce (pipe) – ciubucuri (bacsisuri)
– complexe (legat de comportament) – complexuri (constructii)
– coate (parti din mana) – coturi (meandre, tuburi) – coti (unitati de masura)
– creiere (conducatori) – creieri (organe)
– cristale (minerale) – cristaluri (obiecte)
– curenti (de aer) – curente (artistice)
– difuzori (persoane) – difuzoare (aparate)
– ghivece (pentru flori) – ghiveciuri (mancare)
– globi (oculari) – globuri (obiecte sferice)
– mobile (telefoane) – mobiluri (scopuri)
– termene (date, intervale de timp) – termeni (cuvinte)
– mieji (de nuca) – miezuri (interioare ale unor forme de turnatorie)
– rapoarte (relatari oficiale/ in matematica) – raporturi (relatii umane)
– vise (imagini in somn) – visuri (aspiratii)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
11Ian.2024
![Profilul profesorului si standardele profesionale pe etape de cariera: Gradul II si Gradul I [PDF]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13018_600x315_2.jpg)
![Vorbirea indirecta. Explicatii si Modele de teste [REZOLVATE]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13161_600x315_2.jpg)
