Structura textului argumentativ
Mai intai trebuie stabilit ca textul argumentativ reprezinta un eseu de tip structurat, care trebuie sa respecte o forma fixa, prestabilita. Fiind o compunere de tip argumentativ, acest tip de text evidentiaza parerea personala a autorului, fiind, asadar, un discurs de tip subiectiv, centrat pe respectarea unor caracteristici formale si de continut.
Structura textului argumentativ trebuie sa aiba in vedere:
a) Formularea unei ipoteze, in care se precizeaza ideea principala (teza) ce urmeaza a fi demonstrata si propria opinie fata de aceasta.
Ipoteza reprezinta primul paragraf al textului argumentativ si are ca scop captarea atentiei cititorilor si introducerea in subiect.
Concret, ipoteza contine:
– o afirmatie cu caracter general despre tema propusa, care poate fi formulata fie ca un enunt afirmativ propriuzis, fie cu ajutorul unor structuri cu grad mare de generalitate, bazate, din punct de vedere gramatical, pe constructii reflexiv-pasive, cum ar fi: „se stie”, „se spune”, „s-a afirmat deseori ca...”;
– exprimarea propriei pareri despre tema respectiva, in cadrul careia trebuie folositi conectori specifici exprimarii opiniei, cum ar fi: „eu cred ca”, „sunt de parere ca”, „consider ca”, „din punctul meu de vedere”, „in opinia mea”, „parerea mea este ca...”.
Atentie!
Nu se recomanda folosirea structurii „dupa parerea mea”, deoarece, fonetic, aceasta reprezinta o abatere de la normele limbii romane contemporane.
b) Dezvoltarea argumentarii, partea cea mai extinsa a eseului
Argumentarea propriuzisa se bazeaza pe doua sau mai multe paragrafe ce contin argumentele prin care se sustine ideea principala a eseului si dovezile (exemplele) care le ilustreaza.
Argumentarea trebuie sa contina:
– doua argumente care sa sustina opinia formulata anterior in ipoteza;
– argumentele pot fi pro si/sau contra ipotezei, dar, in mod logic, avand in vedere ca ipoteza contine parerea personala a celui care scrie, argumentele trebuie sa fie pro, altfel, autorul se contrazice singur, iar discursul sau nu mai are logica si coerenta. Fac exceptie temele care sunt formulate astfel: „... avantajele si dezavantajele...” – in acest caz, argumentele pot fi, chiar trebuie sa fie pro si contra, pentru ca evidentiaza cele doua aspecte diferite, surprinse de tema;
– in mod obligatoriu, argumentele trebuie sa fie dezvoltate corespunzator (minim 23 fraze) si sa fie insotite de dovezi, adica: exemple, fapte, explicatii, citate, prezentarea unor intamplari, opinii de autoritate, comparatii care sa scoata in evidenta ideea sustinuta, folosirea unor contraexemple, apelul la experienta personala, ordonate logic;
– exemplele pot fi luate din domenii diverse, incepand cu literatura (operele literare citite sau studiate), istoria, filosofia, domeniul artistic, dar si din propria experienta de viata.
In acest ultim caz, insa, se recomanda ca exemplele sa aiba un grad ridicat de generalitate, cum ar fi: „Sunt oameni, spre exemplu, care pun mai mare pret pe bunurile materiale decat pe implinirea sufleteasca” – o posibila formulare a unui exemplu intr-un text argumentativ despre valorile materiale; „un gest marunt, cum ar fi un zambet, o privire, un mesaj trimis pe telefon pot fi modalitati in care...” – un posibil exemplu intr-un text argumentiv despre iubire.
– in mod obligatoriu, argumentele si exemplele trebuie introduse prin conectori specifici, cum ar fi:
* in primul rand, in al doilea rand;
* pe de o parte, pe de alta parte;
* intr-o ordine de idei, in alta ordine de idei;
* un prim argument care poate sustine ipoteza este ca...;
* un alt argument care poate sustine ipoteza este ca…;
* de exemplu, spre exemplu, cum ar fi, de pilda, precum astfel etc.
c) Concluzia – reluarea ipotezei, cu alte cuvinte, cu scopul de a intari valabilitatea acesteia
Concluzia poate sa reia, sintetic, una din ideile sustinute prin argumente, dar intr-o forma concisa si folosind sinonime, pentru a evita repetitiile. De asemenea, este important sa folosesti conectori specifici: deci, asadar, in concluzie, prin urmare, in consecinta etc.
Din punctul de vedere al asezarii in pagina si al numarului de alineate (paragrafe), se recomanda:
– un paragraf care sa contina ipoteza (afirmatia cu caracter general si parerea personala);
– al doilea paragraf, care sa evidentieze primul argument, cu dezvoltarea corespunzatoare si exemplul adecvat;
– al treilea paragraf, bazat pe al doilea argument, dezvoltat corespunzator si insotit de exemplu;
– ultimul paragraf, care sa prezinte concluzia.
Exemplu text argumentativ
Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte in care sa-ti exprimi opinia despre vizionarea unui spectacol la care ai fost recent.
In compunerea ta, trebuie:
– sa-ti prezinti opinia despre participarea la acel spectacol;
– sa prezinti doua aspecte care te-au impresionat;
– sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei adecvate;
– sa respecti limitele de spatiu indicate.
Sugestie de rezolvare:
In opinia mea, spectacolul de teatru „O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale, pe care l-am vizionat recent la Teatrul National Bucuresti, alaturi de parintii mei, reprezinta o piesa actuala, cu multe personaje interesante si cu un conflict captivant.
In primul rand, desi am mai vazut si alte spectacole de teatru, iar textul piesei mi-era cunoscut, am fost impresionata de distributie, decoruri si, mai ales, de jocul actorilor. Cateva nume mari ale scenei romanesti, cum ar fi: Victor Rebengiuc, Stefan Banica, Mariana Mihut au facut din piesa lui Caragiale un spectacol de neuitat.
In al doilea rand, implicarea actorilor si emotiile transmise prin jocul lor au captivat publicul care se bucura sau se intrista alaturi de ei. Toti spectatorii au fost entuziasmati, la fel ca mine, iar la sfarsit, aplauzele au durat minute in sir.
Asadar, nu o sa uit niciodata acest spectacol minunat la care am avut sansa sa iau parte si care m-a impresionat foarte mult. De altfel, ma gandesc de atunci, din ce in ce mai serios, la o cariera in lumea teatrului, pentru ca am vazut cata bucurie poate aduce o interpretare buna in sufletele oamenilor obisnuiti.