Punctul de vedere al Academiei Romane privind unele aspecte ale invatamantului preuniversitar din Romania
Recentele constatari date publicitatii, referitoare la procentajul ridicat al elevilor romani afectati de analfabetismul functional, dar si ingrijorarea produsa de analfabetismul primar (cauzat de neputinta scolarizarii tuturor copiilor de varsta scolara) si de abandonul scolar, determina Academia Romana sa propuna un set de masuri, reiesite din experienta celui mai inalt for de consacrare a valorilor intelectuale si de cercetare din Romania. in plus, in contextul fixarii unui numar mai mic de ore pe saptamana pentru invatamantul preuniversitar, exista riscul reducerii timpului alocat unor discipline scolare clasice.
Pana la adoptarea unei noi legi a educatiei nationale, menita sa fie stabila si sa cuprinda, mai mult principii decat date concrete (acestea trebuie sa fie detaliate in statute si regulamente), este nevoie de un set de masuri care sa stabilizeze scoala romaneasca si sa-i confere perspective bune de dezvoltare, fara a ceda in fata unor presiuni conjuncturale, derivate dintr-o perceptie pripita asupra schimbarilor din societatea contemporana si lipsita de o analiza profunda si riguroasa. in acest sens, semnalam si propunem urmatoarele:
1. Presiunea nejustificata de a introduce noi discipline scolare trebuie sa fie oprita, prin crearea, in cadrul materiilor existente, a noi continuturi care sa raspunda dinamicii societatii contemporane. Astfel, protectia mediului, combaterea poluarii se pot studia la Geografie, educatia financiara si bancara la stiinte sociale si la Istorie (in liceu), educatia civica si constitutionalismul la Istorie, nutritia sanatoasa, educatia igienica si educatia sexuala la Biologie, circulatia pe drumurile publice la Dirigentie etc. Practic, nu exista discipline scolare actuale in cadrul carora sa nu se plieze temele stringente pentru actualitate. Propunerile de a introduce discipline noi si de a le elimina sau diminua pe cele vechi – verificate de la Renastere incoace – sunt lipsite complet de realism si de spirit pedagogic. De asemenea, ideea de a avea mai multe discipline incheiate cu medii semestriale si anuale si derulate in cate o ora pe saptamana este lipsita de orice fel de fundamentare psiho-pedagogica. Disciplinele de o ora pe saptamana au cea mai slaba eficienta in procesul de predare-invatare.
2. Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drastica a teoriei in favoarea sustinerii deprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate. in scoala, teoria si practica trebuie sa fie ingemanate intr-o sinteza armonioasa, fara de care rezultatele ajung sa fie dezastruoase. Fara cunostinte teoretice temeinice, acumulate in memoria elevilor, deprinderile practice ajung sa fie fara fundament. De aceea, stiintele fundamentale si cele ale naturii trebuie sa fie studiate in continuare, incepand cu bazele lor teoretice. Cercetarea fundamentala ramane si ulterior, in invatamantul superior, baza oricarei cercetari aplicative si tehnice.
3. Presiunea prin care se cere reducerea numarului de ore de la disciplinele umaniste si de stiinte sociale este, de asemenea, lipsita de realism si de previziune pentru viitor. Digitizarea devine tot mai mult o metoda universala de viata si un mod de a actiona in toate domeniile, dar omul modern nu poate trai si actiona in viata fara cunostinte lingvistice, istorice, geografice, etnografice, filosofice, etice etc. Dimensiunea istorica a existentei noastre individuale si de grup ramane esentiala. Nu putem transforma constiinta sociala in tabula rasa – stergand intreaga experienta de viata a omenirii -, ca sa construim noi identitati iluzorii. Europa Unita are sanse sa existe in continuare si sa se fortifice nu prin incercarile de destramare a identitatilor etnice, ci prin faurirea unui concert al natiunilor libere si dornice sa traiasca impreuna. Pentru aceasta, este nevoie:
– de o cunoastere aprofundata a limbii si literaturii romane
– de studierea temeinica a gramaticii, inclusiv in anii de liceu, la toate profilurile, in maniere adaptate si specifice
– de exercitiul insistent al lecturii, deopotriva din carti tiparite sau pe suport digital; unul din doi elevi se concentreaza pe recunoasterea literelor, a silabelor si pe reconstituirea cuvantului in sine, fara sa-i mai poata percepe semnificatia
– cultivarea literaturii romane in maniera diacronica, pe curente si miscari literare, din Evul Mediu pana astazi
– cultivarea serioasa a limbilor straine si a literaturii universale; combinarea scriitorilor romani cu cei straini, pe teme mari, fara nicio pregatire prealabila a elevilor nu face decat sa creeze confuzie si haos in mintile tinere
– invatarea literaturii prin prisma istoriei literaturii da rezultate foarte bune, verificate de sute de ani, iar scriitorii nu trebuie studiati dupa gustul profesorului, ci dupa necesitatile interne ale disciplinei. Prin urmare, daca, de exemplu, Nicolae Filimon reprezinta o treapta in romanul romanesc, iar Ion Heliade Radulescu, prin „Sburatorul”, un reper in poezia romaneasca, ei trebuie studiati dincolo de preferinte, in spiritul canonului. Nici Shakespeare, nici Cervantes si nici Goethe nu exprima, prin creatiile lor, spiritul din „Harry Potter” ori din „Stapanul inelelor” si, totusi, creatia lor nu e repudiata. Creatia lor contine valori perene, fara de care nu se intelege evolutia literaturii; canonul literar si operele clasicilor raman puncte importante de reper pentru studierea literaturii
– separarea studiului limbilor de gramatica si de literatura este lipsita de sens; comunicarea corecta in societate se face nu prin ocolirea regulilor de gramatica si prin ignorarea operelor literare in favoarea oralitatii si a limbajului colocvial, a acelui din reportaje sportive, din texte administrative, jurnalistice; disciplina „limba si comunicare” nu are niciun sens, din moment ce limba romana are menirea de baza sa asigure comunicarea intre romani. Comunicarea corecta nu se invata punand intre paranteze textele literare, ci, dimpotriva, prin cultivarea, explicarea si aproprierea lor. Limba romana armonioasa se afla, in primul rand, in literatura romana, care, odata studiata, garanteaza exprimarea corecta in mass media, in sport, in IT, in tehnica etc.
– ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurarii educatiei globale si pregatirea viitorilor „cetateni europeni” este absurda; identitatea europeana nu se poata obtine prin distrugerea identitatilor nationale, ci, dimpotriva, prin fortificarea lor; un roman care stie cum si de ce este roman il va intelege si pretui pe un francez, leton sau suedez; diminuarea studiului istoriei inseamna condamnarea noastra la ignoranta si izolare (pe de o parte, va creste in societate ponderea dacopatilor, autohtonistilor si traditionalistilor, iar pe de alta, a mondialistilor si detractorilor, care exhiba nimicnicia poporului roman, condamnat – dupa opinia lor – sa ramana la coada lumii); studiul organizat al istoriei confera cultura generala solida, care ne ajuta, in calatoriile tot mai dese pe care le facem, sa intelegem de ce Notre-Dame este o biserica gotica, de ce Constantinopolul se cheama azi Istanbul sau cum de Praga se cheama „Orasul de Aur”; educatia prin istorie inseamna educatie pentru viata
– acelasi rol il are si geografia ca disciplina scolara, pentru ca ne ajuta sa ne plasam in spatiu, sa nu confundam meridianele cu paralelele si sa stim ce deosebire este intre Ecuator si Ecuador!
– limba latina, studiata cel putin un an, de preferat in clasa a VIII-a, are un dublu rol: mai intai ne ajuta sa intelegem latinitatea careia ii apartinem; in toate tarile civilizate, latina a ramas obiect de studiu, iar in Germania, marile universitati tehnice, care pregatesc ingineri, ofera latina drept curs alternativ (optional) pentru studenti; in al doilea rand, gramatica latinei, ca si gramatica romaneasca, disciplineaza mintea elevilor, aduce rigoare si logica in exprimare. Latina serveste, in mod direct sau indirect, viitoarelor profesiuni de filolog, de jurist, de inginer, de farmacist, de medic, de informatician etc.; aproape 80% din termenii englezi de pe prima pagina a Word-ului de pe orice computer sunt de origine latina (file, delete, table, insert etc.); din aceasta perspectiva, ar fi de mare utilitate reinfiintarea unor clase cu profil de studii clasice in liceele (colegiile nationale) importante ale catorva orase mari din Romania.
Pentru ca toate acestea sa se poata infaptui, este nevoie de indeplinirea foarte multor conditii, intre care profesorii buni si manualele bune, dar si schimbarea perceptiei gresite despre scoala, insinuate tot mai mult in spatiul public in ultima vreme:
– programele scolare sau curricula (curricula este pluralul de la cuvantul latinesc curriculum, substantiv neutru de declinarea a II-a) – prin urmare, termenul nu se poate folosi ca si cum ar fi singular feminin! – trebuie sa fie, in mod categoric, simplificate, la toate materiile; multi profesori prefera inca sa predea mult si neinteligibil, in loc sa predea mai putin si inteles de toti elevii
– manualele trebuie sa aiba forme coerente si sa nu se schimbe an de an; manualele digitale vor inlocui, probabil, in viitor, manualele tiparite, dar scrisul de mana are inca un rol important in societate; preocuparea pentru cantitatea mare de informatie trebuie sa fie inlocuita cu preocuparea pentru informatie clara, echilibrata si corecta
– elevii nu ajung, totusi, analfabeti functionali, fiindca retin prea multa informatie si pentru ca sunt coplesiti de teorie – cum se insinueaza in anumite medii actuale – ci, dimpotriva, pentru ca nu retin mai nimic; ideea ca memoria nu trebuie cultivata in scoala si ca elevii nu au nevoie de cunostinte, ci de metode de aplicabilitate practica este complet gresita; ca sa aplici cea mai buna metoda, trebuie sa ai capacitatea de a compara datele, de a cantari alternativele, iar pentru aceasta cunostintele proprii sunt esentiale; memoria este o componenta fundamentala a inteligentei, iar necultivarea sa face sa scada drastic gradul de inteligenta.
– in scoala contemporana, ca si in societate, in general, se diminueaza in mod ingrijorator cultul muncii si se impune ideea minimei rezistente; o parte dintre elevi sunt supraincarcati, dar nu numai din vina scolii, ci si a parintilor, si sunt coplesiti de multe activitati inutile; matematica, fizica, limbile si literaturile, chimia, istoria, geografia, biologia etc. nu se pot insusi fara munca; nu ajunge nici sa-i auzim predand pe profesori, nici sa aruncam o privire pe Google, ci este nevoie de fixare, de recapitulare, de repetate exercitii etc.
Scoala are de secole intregi filosofia ei si aceasta nu poate fi eludata de dragul modernizarii sau al simplificarii vietii. scoala nu trebuie redusa la o institutie de prestari de servicii care livreaza ocupanti de locuri de munca robotizati, limitati. scoala trebuie sa-i dea absolventului sentimentul ca viata sa are un sens, o motivatie culturala, care se concretizeaza intr-o armonie a identitatii personale si a celei nationale, cu apartenenta la cultura europeana si la cea planetara. si, din aceasta perspectiva, studierea limbii si literaturii romane, a limbilor straine, a limbii si culturii latine, a istoriei, geografiei etc. devin extrem de importante pentru viitor. De asemenea, schimbarile dese si marunte din cadrul sistemului de educatie din Romania nu fac decat sa creeze dezorientare, instabilitate si sa conduca la o pregatire precara, superficiala si nepotrivita exigentelor lumii contemporane.
Academia Romana este gata sa colaboreze cu Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru gasirea celor mai bune solutii aplicabile scolii romanesti. Convingerea noastra – aidoma mesajului din motto-ul pus la intrarea unui faimoase universitati – este ca o natiune nu moare in urma atacurilor cu rachete balistice intercontinentale, ci in urma distrugerii sistemului ei de invatamant, de educatie in general.
Biroul Prezidiului Academiei Romane:
Acad. Ioan-Aurel Pop, presedinte
Acad. Bogdan Simionescu, vicepresedinte
Acad. Victor Spinei, vicepresedinte
Acad. Razvan Theodorescu, vicepresedinte
Acad. Victor Voicu, vicepresedinte
Acad. Ioan Dumitrache, secretar general
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 6 minute
KOVACS ?TEFAN RADU 29 Dec. 2019 07:36:25
Tot respectul pentru Academia Roman?. Asta nu m? face s? nu atrag aten?ia despre modul superficial an care trateaz? materiile din gimnaziu. Practic nu urm?resc programele diferitelor discipline, dand verdicte! Astfel Educa?ia tehnologic? ?i aplica?ii practice trateaz? pe larg problemele legate de mediu ?i de poluare! Practic nici nu ?tie c? exist? aceast? materie europeana!Cornel 23 Dec. 2019 08:29:05
Daca s-ar face un proiect pe spijinit pe aceasta abordare ar fi foarte binevenit!Dumitru Mihaela 13 Dec. 2019 17:25:08
Va multumesc pentru luarea deciziei de a va spune parerea despre evolutia invatamantului romanesc.Mie mi-a fost de folos. Am inteles ca eu lucrez bine cu copiii si nu sunt ,,invechita"
Vasile Florin 13 Dec. 2019 09:44:23
Dac? politicul ar asculta de sfaturile adev?ra?ilor speciali?ti, s-ar face an sfar?it ordine ?i lini?te an sistemul de anv???mant. Orgolii, l?comie, prostie sau alte interese cine ?tie, timpul le va ar?ta.Din suflet doresc ca an sistemul de organizare al anv???mantului, ultimul cuvant ?i legea scrisa sa fie data de ACADEMIA ROMANA.
Lia D. 13 Dec. 2019 08:43:20
In sfarsit !!!Asteptam de mult un punct de vedere al A.R !
Si nu numai pentru invatamant, ci pentru situatia tarii in general !
Cred ar fi mai buna soarta noastra daca A.R ar iesi mai des in spatiu public cu astfel de observatii ...