Bacalaureat 2023: Modele de subiecte la Limba romana si Matematica, publicate de Ministerul Educatiei

Examenul de Bac 2023 incepe pe 12 iunie cu proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana. Calendarul examenului de Bacalaureat 2023 a fost publicat in Monitorul Oficial.

 

Potrivit calendarului oficial, pe 2 iunie se vor incheia cursurile pentru clasa a XII-a/ XIII-a. Primele rezultate vor fi afisate pe 3 iulie 2023, urmand ca rezultatele finale, dupa contestatii, sa fie afisate pe 7 iulie 2023.

Pregatiti-va pentru Bacalaureat! Portal Invatamant va recomanda culegerile cu exercitii si rezolvari de AICI ....click pentru detalii si comenzi culegeri >>>

 

 

• Se acorda zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Important! Subiectele pot fi descarcate in format .PDF la finalul articolului

 

SUBIECTUL I (50 de puncte)

 

Citeste urmatorul fragment:

Asa a fost Ion Luca Caragiale. Fata lui fina, ochii mari, privirea rascolitoare, gesturile scurte, cu precizari psihologice uimitoare, puterea de eliminare a inutilului in povestire si in scris, ironia sclipitoare – arma cu doua taisuri, ii apara sensibilitatea si distrugea vulgaritatea – mersul lui usor de fiara blanda, mainile feminine, subtiri si intoarse la varful degetelor, atitudinea capului rotund cu barbia putin inaintata cercetand parca un orizont marin, toata fiinta lui cizelata cu arta exprima geniul sau literar. In scris, nu-si ingaduia decat esentialul, verbul dinamic, adjectivul plastic. Ocolea detaliul nesemnificativ, alegea cu grija nuanta in fraze scurte, de aceea scria greu, trecandu-si ideea prin multe filtre cerebrale, pana ce o asternea definitiv pe hartie, scanteind de viata. Tata scrie despre el: „Descarca pe eroii lui de partea banal-indiferenta si ii reduce la sufletul lor real estetic, etern real.” Evenimentele importante din viata lui au fost asemeni fiintei lui, precise si lapidare. Pe cand era directorul Teatrului National, s-a indragostit de fata frumoasa ce avea sa-i devina sotie devotata, zarind-o la o reprezentatie cu Sarah Bernard, in decembrie 1888. S-a informat despre numele ei. A doua zi, dimineata, devreme, suna la domnul Burelli: „Mi-o dai, tata-socrule?” Casnicia i-a fost fericita, cu cei doi copii ai lor, un baiat si o fata. Dintr-o prima casatorie, avusese un fiu, Mateiu, care a fost mai tarziu un prozator si poet foarte talentat. Mutarea familiei la Berlin a fost hotarata la repezeala. Un instinct bun il mana. Avea nevoie de liniste pentru a-si potoli necazurile si de discretia strainilor care pricepusera ca acest Herr Director este un om cu totul deosebit. Se imprietenise acolo numai cu cei modesti din strada lui. Sta de vorba cu negustorii, cumpara flori, mai ales garoafe, glumind cu vanzatoarea. Zile intregi nu iesea din apartamentul lui confortabil. Am locuit la el doua luni in anul 1912, cand dadeam concerte in Germania. Pe atunci era framantat de proiectul unei noi piese de teatru. Se plimba prin toate odaile, incruntat. Apoi, destins, mai fredona cate un crampei de simfonie. La masa tacea si doar ciugulea din bucate, iar dupa cateva ore aparea, cu un suras siret luminandu-i tinereste fata delicata, si ne spunea numele personajelor care aveau sa apara in noua comedie.Dimineata venea [...] in odaia unde studiam la pian. Asculta cu capul plecat pe umar. Preludiile si fugile lui J. S. Bach erau pentru el „painea cea de toate zilele”. Suradea duios la intrarea temelor, le modela cu degetele rasfirate in aer. In sonatele lui Beethoven mi-a dat sfaturi care si astazi au valoare. […] La primul meu concert in Berlin, mi-a tinut o cuvantare intretesuta cu gluma si emotie: „Asculta, Aghiuta… Diseara tu ai sa canti pentru publicul cel mai pretentios din lume, tu, ciobanasul din Muntii Vrancei. […] Sa nu uiti ca tu ai sa reprezinti diseara talentul muzical din patria noastra in tara muzicii. Vreau sa citesc maine laude despre tine in gazete.” Critica muzicala a fost pe placul marelui meu prieten. Mi-a citit-o cu glas solemn, potrivindu-si mereu ochelarii pe nas, ca sa-si ascunda induiosarea.

Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viata

 

A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat.

 

1. Indica sensul din text al secventei la repezeala. 6 puncte

2. Mentioneaza doua trasaturi fizice ale lui I. L. Caragiale, utilizand informatiile din textul dat. 6 puncte

3. Precizeaza domeniul cultural in care se manifesta Mateiu Caragiale, justificandu-ti raspunsul cu o secventa semnificativa din textul dat. 6 puncte

4. Explica un motiv pentru care, in viziunea autoarei, I. L. Caragiale scrie cu dificultate. 6 puncte

5. Prezinta, in 30 – 50 de cuvinte, atitudinea lui I. L. Caragiale fata de oamenii de pe strada sa, in timpul sederii la Berlin, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte

 

B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca muzica este sau nu 

importanta in viata oamenilor, raportandu-te atat la informatiile din fragmentul extras din volumul 

Dintr-un secol de viata de Cella Delavrancea, cat si la experienta personala sau culturala. 20 de puncte

 

In redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea, respectarea precizarii privind numarul minim de cuvinte. 6 puncte

In vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa dezvolte subiectul propus.

 

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

 

Comenteaza, in minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidentiind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice.

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

un cer trecut, ajunul apus. Cat de-aplecata

e fruntea menita-naltarilor altadata!

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

aurore, ce-au fost, tasnitoare, aprinse

fantani – azi cu ape legate si-nvinse.

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

o ora mare ramasa in mine fara faptura

ca pe-un ulcior mort o urma de gura.

 

Caut, nu stiu ce caut. Subt stele de ieri, 

subt trecutele, caut

lumina stinsa pe care-o tot laud.

 

Lucian Blaga, Lumina de ieri

 

Nota

Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuatia – 1 punct).

 

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie sa aiba minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti relatia dintre doua personaje intr-un roman postbelic studiat.

In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre cele doua personaje;

– evidentierea evolutiei relatiei dintre cele doua personaje, prin doua episoade/secvente comentate;

– analiza a doua elemente de structura, de compozitie si/sau de limbaj, semnificative pentru evolutia relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, modalitati de caracterizare, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicarii narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbaj etc.).

 

Nota

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).

Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere 

– 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).

 

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus

 

Vezi AICI Baremul de evaluare si de notare pentru Romana - BAC uman

 

• Se acorda zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

 

SUBIECTUL I (50 de puncte)

 

Citeste urmatorul fragment:

Asa a fost Ion Luca Caragiale. Fata lui fina, ochii mari, privirea rascolitoare, gesturile scurte, cu precizari psihologice uimitoare, puterea de eliminare a inutilului in povestire si in scris, ironia sclipitoare – arma cu doua taisuri, ii apara sensibilitatea si distrugea vulgaritatea – mersul lui usor de fiara blanda, mainile feminine, subtiri si intoarse la varful degetelor, atitudinea capului rotund cu barbia putin inaintata cercetand parca un orizont marin, toata fiinta lui cizelata cu arta exprima geniul sau literar. In scris, nu-si ingaduia decat esentialul, verbul dinamic, adjectivul plastic. Ocolea detaliul nesemnificativ, alegea cu grija nuanta in fraze scurte, de aceea scria greu, trecandu-si ideea prin multe filtre cerebrale, pana ce o asternea definitiv pe hartie, scanteind de viata. Tata scrie despre el: „Descarca pe eroii lui de partea banal-indiferenta si ii reduce la sufletul lor real estetic, etern real.” Evenimentele importante din viata lui au fost asemeni fiintei lui, precise si lapidare. Pe cand era directorul Teatrului National, s-a indragostit de fata frumoasa ce avea sa-i devina sotie devotata, zarind-o la o reprezentatie cu Sarah Bernard, in decembrie 1888. S-a informat despre numele ei. A doua zi, dimineata, devreme, suna la domnul Burelli: „Mi-o dai, tata-socrule?” Casnicia i-a fost fericita, cu cei doi copii ai lor, un baiat si o fata. Dintr-o prima casatorie, avusese un fiu, Mateiu, care a fost mai tarziu un prozator si poet foarte talentat. Mutarea familiei la Berlin a fost hotarata la repezeala. Un instinct bun il mana. Avea nevoie de liniste pentru a-si potoli necazurile si de discretia strainilor care pricepusera ca acest Herr Director este un om cu totul deosebit. Se imprietenise acolo numai cu cei modesti din strada lui. Sta de vorba cu negustorii, cumpara flori, mai ales garoafe, glumind cu vanzatoarea. Zile intregi nu iesea din apartamentul lui confortabil. Am locuit la el doua luni in anul 1912, cand dadeam concerte in Germania. Pe atunci era framantat de proiectul unei noi piese de teatru. Se plimba prin toate odaile, incruntat. Apoi, destins, mai fredona cate un crampei de simfonie. La masa tacea si doar ciugulea din bucate, iar dupa cateva ore aparea, cu un suras siret luminandu-i tinereste fata delicata, si ne spunea numele personajelor care aveau sa apara in noua comedie.Dimineata venea [...] in odaia unde studiam la pian. Asculta cu capul plecat pe umar. Preludiile si fugile lui J. S. Bach erau pentru el „painea cea de toate zilele”. Suradea duios la intrarea temelor, le modela cu degetele rasfirate in aer. In sonatele lui Beethoven mi-a dat sfaturi care si astazi au valoare. […] La primul meu concert in Berlin, mi-a tinut o cuvantare intretesuta cu gluma si emotie: „Asculta, Aghiuta… Diseara tu ai sa canti pentru publicul cel mai pretentios din lume, tu, ciobanasul din Muntii Vrancei. […] Sa nu uiti ca tu ai sa reprezinti diseara talentul muzical din patria noastra in tara muzicii. Vreau sa citesc maine laude despre tine in gazete.” Critica muzicala a fost pe placul marelui meu prieten. Mi-a citit-o cu glas solemn, potrivindu-si mereu ochelarii pe nas, ca sa-si ascunda induiosarea.

Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viata

 

A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat.

 

1. Indica sensul din text al secventei la repezeala. 6 puncte

2. Mentioneaza doua trasaturi fizice ale lui I. L. Caragiale, utilizand informatiile din textul dat. 6 puncte

3. Precizeaza domeniul cultural in care se manifesta Mateiu Caragiale, justificandu-ti raspunsul cu o secventa semnificativa din textul dat. 6 puncte

4. Explica un motiv pentru care, in viziunea autoarei, I. L. Caragiale scrie cu dificultate. 6 puncte

5. Prezinta, in 30 – 50 de cuvinte, atitudinea lui I. L. Caragiale fata de oamenii de pe strada sa, in timpul sederii la Berlin, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte

 

B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca muzica este sau nu 

importanta in viata oamenilor, raportandu-te atat la informatiile din fragmentul extras din volumul 

Dintr-un secol de viata de Cella Delavrancea, cat si la experienta personala sau culturala. 20 de puncte

 

In redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea, respectarea precizarii privind numarul minim de cuvinte. 6 puncte

 

In vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa dezvolte subiectul propus.

 

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

 

Comenteaza, in minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidentiind relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice.

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

un cer trecut, ajunul apus. Cat de-aplecata

e fruntea menita-naltarilor altadata!

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

aurore, ce-au fost, tasnitoare, aprinse

fantani – azi cu ape legate si-nvinse.

 

Caut, nu stiu ce caut. Caut

o ora mare ramasa in mine fara faptura

ca pe-un ulcior mort o urma de gura.

 

Caut, nu stiu ce caut. Subt stele de ieri, 

subt trecutele, caut

lumina stinsa pe care-o tot laud.

 

Lucian Blaga, Lumina de ieri

 

Nota

Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuatia – 1 punct).

 

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie sa aiba minimum 50 de cuvinte si 

sa dezvolte subiectul propus.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati de constructie a unui personaj intr-un roman postbelic studiat. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;

– evidentierea unei trasaturi a personajului ales, prin doua episoade/secvente comentate;

– analiza a doua elemente de structura, de compozitie si/sau de limbaj ale romanului postbelic studiat, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, modalitati de caracterizare, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicarii narative, registre stilistice, limbaj etc.).

 

Nota

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).

Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere 

– 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).

 

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus

 

Vezi AICI Baremul de evaluare si de notare pentru Romana - BAC real
 

 

Model subiect la Matematica Bac 2023 - mate-info

Model subiect la Matematica Bac 2023 - stiinte naturale

Model subiect la Matematica Bac 2023 - pedagogic

Model subiect la Matematica Bac 2023 - tehnologic

 

Barem de evaluare si de notare Matematica Bac 2023 mate-info

Barem de evaluare si de notare Matematica Bac 2023 stiinte naturale

Barem de evaluare si de notare Matematica Bac 2023 pedagogic

Calendar Bac 2023, sesiunea iunie-iulie

Calendar Bac 2023, sesiunea de toamna