De aceea va propunem un model de subiecte, impreuna cu rezolvarile aferente, pentru proba scrisa de Limba si Literatura Romana de la Bacalaureat 2024.
Citeste cu atentie textul urmator:
„Cartile ne seamana. Uneori faima le precede, iar atunci cand le cunoastem indeaproape ne dezamagesc. Alteori descoperim ca gura lumii le nedreptateste ingrozitor. Ne enerveaza de la un capat la altul, le socotim proaste, ticaloase sau sunt o bucurie repetata la fiecare dintre intalnirile pe care le avem cu ele. Descoperim, contrariati, ca, la fel ca oamenii, se schimba, fac riduri. Sau par sa fi descoperit un elixir al tineretii si noi suntem cei care imbatranim mult inaintea lor. Au urmasi, unul sau mai multi. N-au urmasi. Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama.”
(Ioana Parvulescu – Intoarcere in secolul XXI)
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indica motivul pentru care autoarea considera ca, la fel ca oamenii, „cartile se schimba.” 6 puncte
3. Mentioneaza doua epitete pe care autoarea le acorda cartilor. 6 puncte
4. Precizeaza sensul afirmatiei „… par sa fi descoperit un elixir al tineretii.” 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, ideea continuta in secventa „Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama.” 6 puncte
Nota!
Raspunsurile vor fi formulate in enunturi.
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ideea ca lectura cartilor ne poate transforma existenta, valorificand informatiile din fragmentul extras din Intoarcere in secolul XXI de Ioana Parvulescu. 20 de puncte
In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea. 6 puncte
Nota!
In elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii este facultativa.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezinta, intr-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind doua trasaturi ale ideologiei pasoptiste:
„Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se-nalta pan’ la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catr-un falnic viitor?
Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde si razbate
orice suflet omenesc?”
(Vasile Alecsandri, Desteptarea Romaniei)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ, apartinand lui Ioan Slavici.
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales prin cate o scena/secventa comentata;
– analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ ales, semnificative pentru constructia personajului, din seria: actiune, conflicte, modalitati de caracterizare, limbaj.
Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).
Sugestie de rezolvare
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se refera la opinia generala si la prejudecatile comune, in legatura cu un subiect.
2. In viziunea autoarei, cartile isi pierd prospetimea, se demodeaza si nu mai prezinta niciun interes pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticaloase…“
4. Textul dezvolta o personificare ampla, in cadrul careia cartile obtin insusiri umane; in acest context, cartile care isi mentin tineretea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere clasice, odata cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludica a autoarei construieste ideea analogiei dintre oameni si carti; cartile sunt insufletite, se comporta si reactioneaza asemenea oamenilor; cartile au urmasi, dezvolta o dinastie. Afirmatia, usor glumeata, sustine ideea ca operele valoroase au continuari, fie prin multiplicarea numarului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor in cartile aceluiasi autor. o carte valoroasa nu poate avea decat un urmas de aceeasi factura, dupa modelul omului cu insusiri alese care-si doreste ca urmasii sai sa-l intreaca in calitati.
B.
Lectura cartilor se dovedeste benefica pentru existenta noastra. Eu consider ca lectura reprezinta o activitate care ne face viata mai frumoasa. Cartile se dovedesc insotitori si prieteni statornici de-a lungul existentei noastre. Ele ne devin atat de familiare, incat obtin atribute umane si apropierea lor de fiintele vii nu pare o analogie exagerata. Autoarea textului sustine intr-o pledoarie emotionanta in favoarea cartilor, umanizarea lor. Cartile pot fi demodate sau proaspete, amuzante sau enervante, unele au urmasi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide ca operele au o viata a lor, limitata sau de durata, dar care se interfereaza cu existenta umana.
In primul rand, cartile au o valoare documentara. Ele transmit, in avangarda sau in descendenta izvoarelor istorice, informatii despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea troiei invinse de ahei se pastreaza in memorie datorita, in primul rand, epopeii lui Homer, dupa cum odiseea, care relateaza peripetiile interpretului Ulisem ramane mai viu in memorie, decat din documentele istorice.
In al doilea rand, ragazul cotidian al lecturii se dovedeste si poate fi un moment de sarbatoare, care eludeaza monotonia ritualului de activitati zilnice. Prin dorinta de lectura, confirmam spusele lui miron Costin: „ca nu este zabava alta mai frumoasa decat cetitul cartilor“.
Lectura cartilor suspenda curgerea monotona a timpului, ele sunt „timp concentrat” si lectura lor reprezinta un izvor de regenerare sufleteasca si spirituala. Este un loc comun faptul ca cititorii pasionati devin mai inteligenti. Prin lectura avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem sa empatizam.
Altruismul, perseverenta, curajul sunt continuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cartilor. (...)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 9 minute
07Mar.2024
