BAC Istorie: Modele de subiecte la Istorie pentru examenul de Bacalaureat 2025

Secretele reusitei la proba de BAC Istorie este pregatirea temeinica si corecta! Tocmai de aceea venim in ajutorul elevilor cu o lucrare in care toata materia de examen este organizata logic, pe teme clare conform programei in vigoare.

 

Lucrarea: Istorie - Teste rezolvate pentru reusita la BACALAUREAT

...click AICI pentru detalii si Formularul de comanda<<<

Lucrarea cuprinde 28 de teste cu subiecte:

 

- conforme cu modelul de subiect elaborat de Ministerul Educatiei pentru examen;

- ce fac parte din programa de examen pentru anul scolar in curs;

- REZOLVATE cap-coada de profesorul Gheorghe Florin Ghetau;

- insotite de explicatii din partea autorului pentru intelegerea si asimilarea rapida a materiei;

- avand precizat punctajul fiecarui exercitiu pentru posibilitatea autoevaluarii rezultatului final.

 

O astfel de structurare exacta a informatiilor ajuta eficient la parcurgerea in timp util a materiei de examen si la asimilarea notiunilor si deprinderea capacitatii de redare conforma cu cerintele programei.

 

 

Programa la Istorie de la Bacalaureat 2025 nu este diferita de anul trecut. Conform metodologiei stabilite pentru examenul de BAC, subiectele la Istorie vor fi structurate pe domenii precum:

A. Popoare si Spatii istorice 

B. Oamenii, societatea si lumea ideilor 

C. Statul si Politica 

D. Relatiile internationale 

 

 

Iata cum arata un subiect la Istorie pentru Bacalaureat, extras din lucrarea Istorie - Teste rezolvate pentru reusita la BACALAUREAT, publicata la Rentrop&Straton

...click AICI pentru detalii si Formularul de comanda<<<

 

 

Testul nr. 26

SUBIECTUL I (30 de puncte)

 

Cititi, cu atentie, sursele de mai jos:

A. „Guvernul Lascar Catargiu, constituit la 11 mai 1866, a fost cel dintai executiv roman care a depus juramantul in fata domnitorului Carol I. In timpul acestui guvern s-a definitivat proiectul noii Constitutii, elaborat dupa modelul celei belgiene, cea mai avansata din Europa acelei vremi. Oamenii politici romani sperau ca Romania va cunoaste o dezvoltare similara Belgiei, pornind de la faptul ca si aceasta era o tara mica, recent constituita, aflata la intersectia intereselor unor mari puteri. La 1/12 mai in Adunarea Electiva a fost depus proiectul noii Constitutii, care de la 16/23 iunie s-a dezbatut in plen. In raportul guvernului se aprecia ca aceasta era liberala si egalitara, astfel precum se cuvine unui popor liber si gelos in cel mai mare grad de libertatile sale publice. [...] Totusi, comparativ cu Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, puterea domnului era mult ingradita. Constitutia stabilea cazuri concrete in care domnul nu avea voie sa intervina: nu putea ierta sau micsora pedepsele hotarate de justitie in privinta ministrilor; nu putea suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin niciun mod in administrarea justitiei; nu putea crea o lege noua fara o lege speciala; nu putea modifica sau suspenda legile si nu putea scuti pe nimeni de aplicarea lor; daca domnul n-a hotarat convocarea Corpurilor legiuitoare, acestea se intruneau din proprie initiativa la 15 noiembrie al fiecarui an; actul de dizolvare a Parlamentului trebuia sa contina convocarea alegerilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni; nici un membru al familiei domnitoare nu putea fi ministru.”

(Ioan Scurtu, Carol I)

 

B. „Printre primele acte importante infaptuite sub noul domn se numara promovarea unei constitutii, prima lege fundamentala cu adevarat moderna si adoptata, in mod democratic, de catre reprezentantii alesi ai poporului roman. Constitutia din 1866 se baza pe nevoile societatii romanesti exprimate si in programul de la 1848, in Conventia de la Paris (1858) si in Statutul lui Cuza (1864), avand ca model constitutia belgiana. Se proclamau unele principii de baza impuse si de revolutiile veacului al XVIII-lea si de cele de la 1848-1849, anume libertatile si drepturile fundamentale ale cetateanului, suverani tatea nationala, separarea puterilor in stat, responsabilitatea ministrilor, sistemul parlamentar bicameral (cu doua adunari), monarhia constitutionala si ereditara (conducerea tarii de catre un principe, prin mostenirea tronului si cu respectarea constitutiei), responsabilitatea monarhului etc. Numele oficial al tarii, consemnat in actul fundamental, era Romania. [...] Constitutia, nerecunoscand niciun fel de obladuire sau dependenta externa, a fost promulgata de domn, fara a tine seama de suzeranitatea turca sau de puterile garante. Romania a functionat dupa prevederile acestui document pana dupa Primul Razboi Mondial, el situandu-se in randul celor mai moderne si mai avansate constitutii din Europa.”

(Ioan-Aurel Pop, Istoria Romaniei moderne)

 

Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte:

1. Numiti un domn precizat in sursa B. 2 puncte

2. Precizati, din sursa A, o informatie referitoare la un document cu rol constitutional. 2 puncte

3. Mentionati doua spatii istorice precizate atat in sursa A, cat si in sursa B. 6 puncte

4. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare sursei care sustine ca Lascar Catargiu a condus primul executiv roman care a depus juramantul in fata lui Carol I. 3 puncte

5. Scrieti o relatie cauza-efect stabilita intre doua informatii selectate din sursa B, precizand rolul fiecareia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentati alte doua documente cu rol constitutional, elaborate in secolul al XIX-lea, in afara celor precizate in sursa A. 6 puncte

7. Mentionati o asemanare intre doua Constitutii adoptate de romani in intervalul 1866-1938. 4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

 

Cititi, cu atentie, sursa de mai jos:

„Frontul Renasterii Nationale, primul partid unic din istoria Romaniei, infiintat la 16 decembrie 1938, se dorea a fi nu un partid politic in sensul traditional al cuvantului, ci o miscare ce reprezinta interesele colective ale Statului si ale natiunii insasi, scutul de aparare si de conservare a constiintei si a fortei neamului nostru. Practic, insa, noua organizatie politica trebuia sa umple vidul creat pe scena politica romaneasca ca urmare a desfiintarii partidelor politice la 31 martie 1938. [...] Toti membrii Frontului trebuiau sa depuna juramant de credinta regelui si organizatiei din care faceau parte. Formula juramantului era urmatoarea: Jur credinta Majestatii Sale Regelui Carol al II-lea. Jur jertfa si dragoste Patriei romanesti. Jur ascultare si supunere Frontului Renasterii Nationale. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! Deviza partidului era Regele si Natiunea – Munca si Credinta. Salutul membrilor se facea prin ridicarea bratului drept in sus si pronuntarea cuvantului Sanatate. Inscrierea in F.R.N. putea fi ceruta de catre orice Roman, barbat sau femeie, care impartaseste cu sinceritate idealurile superioare ce-si propune aceasta organizatie; care exercita efectiv una dintre indeletnicirile prevazute in Constitutie; care nu a suferit nicio condamnatiune penala si care se supune disciplinei interioare a Frontului. Desi, teoretic, oricine avea libertatea sa aleaga daca adera sau nu la noul partid, in practica, inscrierile in F.R.N. s-au facut in corpore*, la recomandarea sefilor diferitelor institutii sau organizatii publice.”

(Diana-Mihaela Paunoiu, Sarbatoare si propaganda in timpul regelui Carol al II-lea – 1938-1940)

 

* cu totii la un loc (lb. latina)

 

Pornind de la aceasta sursa, raspundeti la urmatoarele cerinte

1. Numiti un rege precizat in sursa data. 2 puncte

2. Precizati secolul la care se refera sursa data. 2 puncte

3. Mentionati formatiunea politica si o caracteristica a acesteia, la care se refera sursa data. 6 puncte

4. Mentionati, din sursa data, doua informatii referitoare la accederea in F.N.R. 6 puncte

5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la practicile politice utilizate in timpul regimului autoritar carlist (1938-1940). 10 puncte

6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia in Romania s-au folosit practici politice totalitare, in intervalul 1945-1950. (Se puncteaza prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 

Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre statul roman modern in secolul al XIX-lea, avand in vedere:

– mentionarea a doua fapte istorice desfasurate in spatiul istoric romanesc, in prima jumatate a seco - lului al XIX-lea si a doua asemanari intre acestea;

– precizarea documentului cu valoare constitutionala adoptat pentru romani, in deceniul sase al secolului al XIX-lea si prezentarea unui aspect referitor la acesta;

– formularea unui punct de vedere referitor la actiunile romanilor pentru realizarea unirii depline a Moldovei cu Tara Romaneasca, in perioada 1859-1861 si sustinerea acestuia printr-un argument

istoric.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

 

 

Barem de corectare Testul nr. 26

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. In sursa B este precizat numele domnului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

2. In Constitutia din 1866, puterea domnului era mult ingradita in comparatie cu Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864).

3. In ambele surse sunt mentionate Romania si Belgia.

4. A

5. Cauza: Nerecunoscand niciun fel de obladuire sau dependenta externa. Efect: Nu tinea seama de suzeranitatea turca sau de puterile garante.

6. Tratatul de Pace ruso-turc de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829) stabilea ca Moldova si Tara Romaneasca urmau sa fie conduse pe baza unor regulamente interne. Aceste regulamente (Regulamentele Organice) au fost redactate de comisii care au functionat in Principatele Romane sub supravegherea consulului general rus, Matvei Lvovici Minciaki. Ele au intrat in vigoare in 1831, in Tara Romaneasca, si in 1832, in Moldova. In 1858, Conferinta de la Paris a celor sapte puteri garante a adoptat Conventia de la Paris (7/19 august 1858) care permitea realizarea unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca. Conventia a fost constitutia Principatelor Unite din 1859 si pana in 1864.

7. In intervalul 1866-1938 au fost adoptate trei constitutii (1866, 1923 si 1938). Constitutiile din 1866 si 1923 aveau multe puncte de legatura. De pilda, forma de organizare statala era monarhia constitutionala, regimul politic era democratia reprezentativa, iar Parlamentul era bicameral (Camera Deputatilor si Senat). 

 

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

 

1. In sursa data este precizat numele Regelui Carol al II-lea.

2. Sursa data se refera la secolul al XX-lea.

3. Sursa data se refera la formatiunea politica Frontul Renasterii Nationale. Acesta a fost primul partid unic din istoria romanilor.

4. Putea adera la F.N.R. orice barbat sau femeie care dispunea de toate drepturile constitutionale si nu suferise vreo condamnare penala.

5. In timpul dictaturii autoritare a regelui Carol al II-lea (feb. 1938 – sept. 1940), in Romania au fost utilizate o serie de practici specifice regimurilor dictatoriale precum: cultul personalitatii, existenta unui singur partid politic, represiunea politica etc. Partidul unic al regimului carlist s-a numit Frontul Renasterii Nationale si a fost creat la 16 decembrie 1938. Membrii Frontului trebuiau sa depuna juramant de credinta Regelui si formatiunii politice

 

6. La 6 martie 1945, la conducerea Romaniei a ajuns un guvern comunist condus de dr. Petru Groza. Comunistii au actionat de la bun inceput pentru a crea in Romania un regim totalitar dupa modelul sovietic. O practica politica totalitara este si fraudarea/trucarea alegerilor. Astfel, comunistii au fraudat alegerile parlamentare desfasurate la 19 noiembrie 1946. O alta practica politica utilizata de catre comunisti a fost eliminarea inamicilor politici. Drept urmare, in 1947 au desfiintat partidele istorice, P.N.T. si P.N.L., si i-au arestat pe liderii proeminenti ai acestor formatiuni politice.

Consultati intreaga colectie de culegeri si teste de istorie pentru bacalaureat, conform programei oficiale.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

In intervalul 1821-1848, in Moldova si in Tara Romaneasca s-a inregistrat un amplu progres economic, social si cultural care reclama o modificare de statut international pentru cele doua principate. In acest context a incoltit, mai intai ca proiect politic, ideea unirii Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat cu numele Romania, care sa figureze pe plan international in randul tarilor independente. Afirmarea la scena deschisa a acestui deziderat s-a putut face in timpul revolutiei de la 1848.

In anul 1848, romanii s-au sincronizat cu ampla miscare revolutionara europeana. Revolutia a izbucnit mai intai in Moldova, la 27 martie/8 aprilie 1848, printr-o adunare desfasurata la hotelul Petersburg. In ziua urmatoare a fost redactat un document programatic intitulat Petitia-proclamatie care continea 35 de articole. Printre acestea se gasea si unul care vorbea despre spinoasa problema a taranilor a caror situatie trebuia grabnic imbunatatita.

Revolutia din Tara Romaneasca a izbucnit la 9/21 iunie 1848 in cadrul Adunarii de la Islaz (jud. Romanati). Acolo a fost prezentata Proclamatia de la Islaz care preciza scopurile revolutiei din Tara Romaneasca. Mai mult, si in cuprinsul acesteia se aducea in discutie chestiunea taraneasca. Din pacate, ambele revolutii au intampinat o opozitie inversunata din partea fortelor conservatoare interne, dar si internationale (Imperiul tarist si cel otoman). Aceasta a fost principala cauza care a dus la infrangerea revolutiilor de la 1848 din Principatele Romane. Insa pasoptistii au inteles sa lupte in continuare pentru proiectul lor politic, popularizand in Occident cauza romaneasca. Actiunile lor desfasurate in contextul favorabil din timpul si de dupa Razboiul din Crimeea (1853-1856) au dus la convocarea la Paris, in 1858, a Conferintei celor sapte puteri europene, devenit garante prin Tratatul de Pace de la Paris (1856). Acestea au adoptat la 7/19 august 1858 Conventia de la Paris prin care se permitea unirea partiala a celor doua tari sub denumirea Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. Documentul urma sa fie Constitutia noului stat si cerea alegerea a doi domni, insa nu se interzicea in mod expres alegerea aceleiasi persoane, in ambele principate. Folosindu-se de aceasta scapare, intentionata sau nu, romanii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1859) si al Tarii Romanesti (24 ianuarie/5 februarie 1859).

Romanii au pus Europa in fata unui fapt implinit, dar trebuiau facute multe pana la realizarea unirii depline intre cele doua principate. Ca expresie a acestei dorinte, mentionam unificarea vamilor si armatelor, care s-a realizat in anul 1860. In plus, romanii au lansat o ampla campanie diplomatica pentru a determina puterile garante sa accepte unirea totala a Principatelor Romane. Dorinta le-a fost indeplinita spre finalul anului 1861 prin Conferinta de la Constantinopol a puterilor garante.

Urmarea directa a acesteia a fost emiterea de catre Poarta a „Firmanului de organizare administrativa a Moldovei si Valahiei” (22 noiembrie/4 decembrie 1861) prin care se accepta unirea principatelor sub aspect politicoadministrativ.

Subiect la Istorie pentru Bacalaureat, extras din lucrarea Istorie - Teste rezolvate pentru reusita la BACALAUREAT, publicata la Rentrop&Straton

...click AICI pentru detalii si Formularul de comanda<<<