In scrisoarea deschisa, primita pe adresa redactiei PortalInvatamant.ro, presedintele Societatii de Geografie din Romania - Filiala Timis, prof. univ. Dr. Nicolae Popa, propune un nou model pentru
planurile-cadru la liceu astfel incat disciplina Geografie sa se regaseasca in toti cei patru ani, in trunchiul comun, la toate profilurile si clasele de liceu.
Conform modelului propus, orarul elevilor ar putea arata astfel:
- in clasa a IX-a se va studia Geografie fizica, cu accentuand asupra categoriilor naturale fundamentale ale mediului si a elementelor de potential al geosferelor pentru dezvoltarea societatii.
- in clasa a X-a se va studia Geografie umana, cu analiza conceptelor fundamentale ale sociogeosferei si accent pe problemele induse de dinamica umana actuala la nivel general;
- in clasa a XI-a se va studia Geografia Romaniei, ca prim nivel de integrare regionala a dimensiunilor spatiale si functionale ale geosferelor.
- in clasa a XII-a se va studia Geografia Uniunii Europene in context regional si global, cu accent pe rolul si pozitia UE in dinamica lumii contemporane, de la schimbarile globale, la hazardele din antropocen si pana la optiunile fundamentale pe care tarile UE le au in fata pentru a construi un viitor mai bun pentru cetatenii lor.
Redam in randurile de mai jos scrisoarea deschisa semnata de Societatea de Geografie din Romania - Filiala Timis si transmisa ministrului Educatiei si Cercetarii, Daniel David
Societatea de Geografie din Romania,
Filiala Timis
Scrisoare deschisa,
Domnului Ministru al Educatiei si Cercetarii, Prof. univ. Dr. psih. Daniel DAVID
Stimate Domnule Ministru,
In contextul noilor Planuri – Cadru lansate in dezbatere publica de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Filiala Timis a societatii de Geografie din Romania va adreseaza aceasta scrisoare deschisa, cu convingerea ca punctele noastre de vedere vin in sensul optimizarii variantei de Plan-cadru propuse pentru liceu.
INTRODUCERE
Educatia este una din functiile fundamentale ale existentei umane. La inceput cu caracter spontan, prin transmiterea informala a experientei sociale, educatia a imbracat treptat forme organizate in mod privat, pentru a fi transformata, partial in timpul Renasterii, apoi de catre iluministi, intr-o atributie a autoritatii, cu rolul de a optimiza integrarea cetatenilor in societate, in scopuri pragmatice. Cetatenii educati puteau fi mai buni militari, mai buni muncitori, mai productivi si capabili de progres economic, mai atasati valorilor bisericii, apoi mai atasati valorilor nationale etc. In societatea contemporana, acestor scopuri li s-a adaugat obligatia statului de a-si asuma, si prin educatia publica, actiuni pentru bunastarea umana si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, eventual pentru a sprijini implinirea personala a cetatenilor.
EVOLUTIA ROLULUI GEOGRAFIEI
In acest proces evolutiv, geografia a fost mereu prezenta, pentru ca mereu a fost nevoie de invataturile si functiile sale practice:
- La inceputuri, pentru orientarea in explorarea de noi locuri;
- Apoi, pentru cunoasterea resurselor noilor regiuni si a conditiilor de populare si valorificare a lor;
- Mai tarziu, pentru intelegerea diversitatii lumii si a rolului spatiului (distantei) in articularea creativa a acestei diversitati;
- In ultimul secol, pentru caracterul sau integrator, intr-o lume dominata de supraspecializare, in care interdisciplinaritatea este mai mult o aspiratie decat o realitate;
- In perspectiva viitorului, pentru viziunea spatiala integratoare si pentru capacitatea geografiei de a forma repere multiscalare si diatopice solide, intr-o lume dominata de probleme complicate, cu baze teritoriale a caror cunoastere creeaza premise de solutionare.
NECESITATEA SI ACTUALITATEA GEOGRAFIEI
Pentru implinirea aspiratiei catre o maturitate cu repere echilibrate si obiective indraznete, dar nu iluzorii, reflectia indusa de geografie in adolescenta si tinerete pune caramizi solide. Geografia creeaza, astfel, un mariaj interesant intre perenitatea perspectivei spatiale si flexibilitatea viziunii sale integratoare. Bine gandita si predata, geografia contribuie, astfel, nu doar la formarea culturii generale a tinerilor, ci si la startul in formarea profesionala specifica a mai multor domenii ale practicii sociale, unele cu mare deschidere spre viitor: sisteme informatice geografice si AI; schimbari globale (nu doar climatice); identitate, alteritate, interculturalitate si (in)toleranta; cunoasterea si accesul la resurse; hazarde si controlul vulnerabilitatilor; gestiunea spatiului, protectia mediului, planificare teritoriala si reducerea disparitatilor, intelegerea mizelor geopolitice etc.
Avansam, aici doar doua aspecte privind performantele geografiei romanesti, un aspect care tine de beneficiile actuale ale performantelor din trecut, iar celalalt de avantajele de perspectiva prezumate pentru succesele actuale.
Primul aspect. Aniversam anul acesta 150 de ani de la fondarea Societatii de Geografie din Romania, a zecea cea mai veche societate profesionala cu acest profil din lume, fondata in iunie 1875. Prin prestigiul sau, aceasta societate a atras colaboratori de mare valoare internationala, dintre care unii vor juca roluri cheie in favoarea intereselor Romaniei, in situatii de cumpana. Amintim doar rolul pe care l-a avut eminentul geograf francez Emmanuel de Martonne in Comitetul de studii, la Conferinta de Pace de la Paris, din 1919-1920, pentru consacrarea granitelor Romaniei dupa Primul Razboi Mondial. Fara prestigiul din epoca al unor mari geografi si oameni de cultura romani, cu care de Martonne a colaborat strans, demersurile sale ar fi avut mai putin sorti de izbanda, iar Romania ar fi putut fi vaduvita de teritorii importante pentru coerenta si functionalitatea sa ca stat.
Al doilea aspect. Invatamantul liceal din Romania da, de ani de zile, unele dintre cele mai bune performante la Olimpiadele internationale de Geografie. Zeci de medalii de aur au fost castigate de liceenii romani in ultimii ani, mai multe decat la orice alta disciplina din invatamantul liceal. Aceste performante nu au doar valoare in sine, sporind prestigiul invatamantului de la noi, ci si pentru performantele profesionale ulterioare ale tinerilor, care isi dezvolta increderea in invatamantul romanesc, increderea in ei insisi, in capacitatile lor de a performa profesional, de a fi creativi si de a ramane atasati valorilor democratice ale acestei tari.
OPTIUNI SI PROPUNERI PENTRU PLANURILE CADRU LA LICEU
Daca trasaturile de baza ale personalitatii se formeaza in copilaria mica, valorile axiologice, atasamentele fundamentale si optiunile profesionale se structureaza in adolescenta, in anii de liceu. In acest sens, prin caracteristicile si functiile sale cognitive si de formare, Geografia, ca si Istoria, Limba Romana, Matematica si limbile straine, nu trebuie sa lipseasca din trunchiul comun al invatamantului liceal, la toate nivelurile, de la clasa a IX-a pana la clasa XII-a. Aceste discipline aseaza fundamentele cunoasterii si au proprietatea de a deschide orizonturi, de a forma acel sumum de competente care sprijina solid potentialul de flexibilitate profesionala ulterioara a tinerilor. Competentele profesionale specializate nu pot functiona cu succes si pot fi cu greu innoite/schimbate, daca nu exista o plaja de cunostinte, valori si repere care sa permita conexiuni si agregari innoitoare.
De aceea, Filiala Timis a Societatii de Geografie din Romania propune urmatoarea structurare a prezentei geografiei in trunchiul comun la toate profilurile si clasele de liceu:
In clasa a IX-a, Geografie fizica, accentuand asupra categoriilor naturale fundamentale ale mediului si a elementelor de potential al geosferelor pentru dezvoltarea societatii;
In clasa a X-a, Geografie umana, cu analiza conceptelor fundamentale ale sociogeosferei si accent pe problemele induse de dinamica umana actuala la nivel general;
In clasa a XI-a Geografia Romaniei, ca prim nivel de integrare regionala a dimensiunilor spatiale si functionale ale geosferelor. Consideram cunoasterea geografiei Romaniei de catre liceeni ca o necesitate si o oportunitate de prim rang, am spune chiar ca pe un drept educational de baza;
In clasa a XII-a, Geografia Uniunii Europene in context regional si global, cu accent pe rolul si pozitia UE in dinamica lumii contemporane, de la schimbarile globale, la hazardele din antropocen si pana la optiunile fundamentale pe care tarile UE le au in fata pentru a construi un viitor mai bun pentru cetatenii lor.
Aceasta structura permite in primul rand formarea unor baze solide pentru cultura generala a elevilor, apoi deschide orizonturi catre abordarile profesionale mai specializate, date de rezultatele cercetarii si tehnologiei zilelor noastre. Prezenta disciplinelor geografice in trunchiul comun (indiferent de filiera, profil, specializare) raspunde nevoilor de formare stipulate chiar in documentul care fundamenteaza propunerea noului plan-cadru - MO nr, 151 bis/15.02.2021. In Partea I "Repere pentru proiectarea, actualizarea si evaluarea Curriculumului National in Romania, se afirma ca sistemele de educatie trebuie sa se afle in consonanta cu tendintele si provocarile globale si sunt listate 6 astfel de tendinte si provocari. Disciplinele geografice propuse pentru anii superiori ai liceului raspund la nu mai putin de 4 dintre acestea, in mod direct si anume: "globalizarea si cresterea interdependentelor in lumea contemporana; dezvoltarea durabila si protejarea mediului; provocarile demografice; diversitatea" -, iar la celelalte doua pot avea contributii implicite, in functie de modul de predare si conditiile locale ale procesului de invatamant) - avansul tehnologiei si digitalizarea. Aceeasi deschidere o au disciplinele geografice si pentru formarea cunostintelor, a competentelor si a atitudinilor constructive legate de cele 17 obiective ale dezvoltarii durabile (ODD), adoptate de ONU si de care se tine cont in toate procesele de dezvoltare social-economica si de planificare teritoriala.
Pe de alta parte, nevoia de modernitate si concret in predarea geografiei la liceu poate fi si trebuie sa fie sprijinita si de o serie de discipline optionale. Geografia propune astfel de discipline, fie pentru un mai bun potential de implicare a tinerilor in asigurarea echilibrelor de mediu si a vietii social-economice locale (la clasele a IX-a si a X-a), fie pentru intelegerea mai buna a valorilor si tendintelor de evolutie si organizare a lumii la nivel global si regional (in clasele a X-a si XI-a), fie pentru intelegerea si solutionarea marilor probleme cu care se confrunta omenirea astazi si in perspectiva, prin integrarea cercetarii si tehnologiei moderne in continuturile predate la geografie (clasele a XI-a si a XII-a).
Abordarea detaliata a optiunilor si continuturilor urmeaza sa se faca in etapele ulterioare ale optimizarii curriculare, prin revizuirea Programei si, in conformitate cu aceasta, a manualelor de geografie.
CONCLUZII
Consideram ca propunerea pe care SGR Timis o inainteaza atentiei structurilor de reflectie si decizie asupra noului Plan-cadru pentru liceu si pe care o sustinem neconditionat este in interesul sustenabilitatii procesului de formare liceala in ansamblul sau. Ea vine in sensul nevoii de a gandi o pregatire realista si solida a elevilor de liceu, pentru a reduce nivelul analfabetismului functional, pentru a sprijini si performanta de inalt nivel si a creste ponderea cunostintelor operationale, a competentelor si abilitatilor practice, astfel incat performantele invatarii sa se reflecte in capacitatea tinerilor de a se integra social si profesional, de a asimila acele valori care sa le permita flexibilizarea optiunilor lor viitoare.
In final, subliniem ca reusita innoirii invatamantului liceal din Romania, proces initiat prin noul plan-cadru, va putea fi deplina si benefica pentru educabili doar in masura in care, in perspectiva, vor fi prevazute si solutii sustenabile de formare periodica a cadrelor didactice, astfel incat sa existe o upgradare a continuturilor predate si o racordare a acestora si a metodelor de predare si evaluare la nevoile de perspectiva ale societatii.
Timisoara, 02 martie 2025
Presedintele SGR Timis,
Prof. univ. Dr. Nicolae POPA,
Universitatea de Vest din Timisoara