Pentru a reusi la proba de BAC la Limba romana, elevii trebuie sa rezolve in timp util toate subiectele de pe foaia de examen. Iar asta necesita o pregatire pe masura.
Tocmai de aceea venim in ajutorul elevilor cu doua culegeri de teste (pentru uman si real) ce cuprind indicatii de rezolvare, punctajul fiecarui subiect, precum si rezolvarea propriu-zisa, exact asa cum trebuie sa arate pe foaia de examen. Astfel, candidatul are posibilitatea de a rezolva singur testul si de a se verifica.
Lucrarile:
- acopera toata programa impusa de Ministerul Educatiei
- fiecare culegere contine cate 50 de teste rezolvate. Elevul de uman gaseste in culegere 3 teme care-l aprofundeaza pe Eminescu, fata de doar 2 aflate in culegerea pentru elevii de la real. Pentru ca numarul de ore de romana mai mare la profilul umanist si abordarea mai extinsa a subiectelor necesita o pregatire pe masura.
- teste alcatuite dupa modelul celor date la examenul de Bacalaureat
- modele de eseuri care trateaza toate cerintele din programa
Modele de subiecte la Romana pentru Bacalaureat 2025
SUBIECTUL I
Citeste cu atentie textul urmator:
Decizia de a-mi incepe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie sa surprinda. Borges, care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectura, a devenit celebru ca autor de texte in acelasi timp perfect clare, citibile – desi intr - un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogata, plina de jocuri asociative, adeseori oblice – si totodata, captivante; texte nu doar bantuite de alte texte, ci care obsedeaza la randul lor, chemand cititorul sa le reviziteze intr-o reinnoita cautare a sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele doua operatii – miscarea lineara (curioasa, or ientata spre final) a citirii si miscarea de du-te-vino, inainte si inapoi, in linii mari circulara (reflexiva si interpretativa) a (re)citirii sunt deseori inseparabile in experienta reala a lecturii lui Borges. Parafrazandu-l pe Roland Barthes, am putea spune ca autorul lui El Aleph ne obliga sa-i recitim textele de la bun inceput. Sau, daca ar fi sa folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma ca textul borgesian postuleaza nu un citior, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simti nevoia de a-l citi inca o data si inca o data si care va obtine o satisfactie distincta, mai rafinata si mai surprinzatoare de fiecare data.
(Matei Calinescu, A citi, a reciti)
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei "a simti nevoia" in text.
2. Indica motivul pentru care autorul si-a inceput eseul cu examinarea unei povestiri de Borges.
3. Mentioneaza cui apartine conceptul de cititor implicit.
4. Precizeaza sensul afirmatiei: „Sau, daca ar fi sa folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma ca textul borgesian postuleaza nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor“.
5. Prezinta ideea continuta in secventa „devenit celebru ca autor de texte in acelasi timp perfect clare, citibile – desi intr-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogata, plina de jocuri asociative, adeseori oblice – si totodata, captivante."
Nota: Raspunsurile vor fi formulate in enunturi.
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ideea ca lectura cartilor are un rol definitoriu in formarea adolescentilor, valorificand informatiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Calinescu.
In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente;
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea.
Nota! in elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii este facultativa.
SUBIECTUL al II-lea
Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind definitia subiectiva a poeziei.
Desi-i din implicatii si ramurisuri pure
Ori din cristale limpezi ce scanteind se rup,
Intrand in ea, sa tremuri ca- n iarna-ntr-o padure,
Caci te tintesc fierbinte, prin gheturi, ochi de lup.
(Nicolae Labis, Poezia)
SUBIECTUL al III-lea
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ, apartinand lui Ion Creanga.
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales prin cate o scena/secventa comentata;
– analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ ales, semnificative pentru constructia personajului, din seria: actiune, conflicte, modalitati de caracterizare, limbaj.
Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte(existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
MODEL DE REZOLVARE
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia are sensul de a fi necesara …
2. Autorul si-a inceput eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru ca autorul argentinian scrie texte care includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbeste despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invita la actul unei lecturi repetate, care solicita prezenta unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian consta in bogatia sa textuala, in continutul reprezentat prin jocuri asociative, care devin captivante pentru cititor.
B. Lectura ar trebui sa figureze printre activitatile practicate in timpul liber de tineri pentru avantajele sale multiple. Lectura este o sursa de divertisment, de cunoastere a lumii si de autocunoastere, de aceea cred, cu atat mai mult, ca este o activitate indicata pentru tinerii aflati in procesul de cautare a sinelui.
In primul rand, lectura inseamna mai mult decat simpla actiune de a parcurge cateva pagini, ea fiind un proces de reflectie, prin reprezentarea in constientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimentelor personajelor, pentru care cititorul simte o unda de simpatie. Lectura este forma facila de acces la universul inedit al operei literare, in care se reflecta viziunea particulara a autorului. Lectura propune ipoteze pentru intrebarile existentiale ale omului, dovedindu-se o forma de cunoastere a lumii pentru tinerii aflati la varsta autodescoperirii. Cu atat mai utile se dovedesc operele literare in care sunt circumscrise experientele inedite ale autorilor, in care tinerii cititori pot identifica modelul propriu de dezvoltare ontologica.
In al doilea rand, lectura transforma cititorul obisnuit intr-un lector avizat, competent, care poate des lusi in textul literar sensuri noi, cu fiecare lectura innoita. Matei Calinescu evoca, in deschiderea eseului sau despre lectura, opera lui Borges, care se dovedeste speciala prin multitudinea de semnificatii revelate cu fiecare lectura; intertextualitatea operei sale invita si incita cititorul la lecturi diferite, opulenta sensurilor solicitand, potrivit formulei lui Calinescu, un recititor.
Prin urmare, lectura se dovedeste un vector decisiv in formarea intelectuala a tinerilor, care se initiaza, prin actul lecturii constiente si repetate, in procesul cognitiv si ontologic.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic prezinta viziunea particulara a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentrea za in forma lapidara a unei strofe aspectele care definesc arta lirica, versurile constituind, astfel, un text programatic. Autorul considera ca poezia este expresia ratiunii si a emotiilor, a spiritului apolinic si a propensiunii dionisiace a omului. Puritatea formei poetice este redata prin simbolul cristalului „Desi-i din implicatii si ramuri suripure / Ori din cristale limpezi ce scanteind se rup“ . Surpriza textului se profileaza in ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care conoteaza sentimentele poetului si anticipa revelatia pe care-o poate aduce, prin lectura, textul liric.
SUBIECTUL al-III-lea
Harap-Alb
Povestea lui Harap - Alb – basm popular
Harap-Alb este personajul principal al basmului, un erou surprins in evolutie, care este destinat sa ajunga imparat. Initial, personajul este neidentificat, fiind fiul cel mic al craiului, ca sugestie a rolului sau minor in actiune. Dorinta de a participa si el la misiunea la care fratii sai esueaza il particularizeaza si personajul va primi un nume care-i subliniaza menirea. inainte de a fi identificat, insa, prin nume, el este caracterizat prin vorbe si prin fapte. Tanarul sufera din cauza ca tatal sau il cearta, pentru ca era dezamagit de lasitatea fiilor sai cei mari, care nu au trecut de proba curajului, nu vrea sa-l lase sa incerce si el. Personajul se dovedeste milostiv cu batrana intalnita in curtea palatului si careia i se destainuie, cautand alinare. Atunci cand porneste la drum, tanarul da dovada de un simt al onoarei: „si ori oiu pute izbuti, ori nu, dar iti fagaduiesc dinainte ca, odata pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mai intoarce, sa stiu bine ca m-oiu intalni si cu moartea in cale.“
Initial, fiul craiului se manifesta prin impulsivitate si prin reactii agresive: loveste de trei ori, in cap, cu fraul, calul slab care venise sa manance jaratic din tava. Reactiile necontrolate probeaza superficialitatea tanarului, care se conduce dupa aparente si nu observa potentialul personajelor care-l ajuta. Dupa ce trece de proba curajului, cu ajutorul calului care se repede asupra ursului, tanarul porneste in calatoria spre curtea imparatului Verde, nu inainte de a fi atentionat sa se fereasca, in drumul sau de span si de omul ros. in curand, se rataceste si se intalneste cu un span care il convinge sa-l ia de sluga pentru ca-l va ajuta sa iasa din padure. Tanarul incalca interdictia tatalui si trebuie sa suporte consecintele dramatice ale alegerii sale. Spanul il pacaleste si-i cere sa respecte un juramant, ca urmare a intelegerii prin care ei doi isi schimba identitatea. Spanul il numeste acum pe tanar Harap-Alb si-i acorda un alt statut, umil, de sluga de origine nobila, de novice. Numele subliniaza rolul de novice, de candidat la maturizare a protagonistului.
Conduita personajului ii dezvaluie, rand pe rand, calitatile si defectele. Pe de o parte, tanarul are un caracter nobil, cu trasaturi ca loialitatea, prin faptul ca respecta juramantul de supunere, in ciuda dificultatilor probelor, bunatatea, dovedita atunci cand ocoleste nunta de furnici, priceperea atunci cand da ajutor albinelor, construindu-le un stup. Pe de alta parte, personajul isi arata slabiciunea, se descurajeaza repede pentru ca spanul il trimite in misiuni din ce in ce mai grele, se lamenteaza mult (calului si Sfintei Duminici). in acelasi timp, asculta sfaturile primite, pentru ca stie ca altfel s-ar expune inutil riscurilor pe care le presupun misiunile sale, indeplineste sarcinile cerute si cu ajutorul prietenilor sai, pe care si-i face datorita disponibilitatii sale afective.
Toate actiunile eroului culmineaza cu obtinerea unor virtuti fundamentale: rabdarea, profunzimea, cea care-i dicteaza sa vada dincolo de aparente si sa acorde atentie ratiunii, si nu instinctelor.
Caracterizarea directa a personajului se regaseste, cum este si firesc, la inceputul naratiunii, cand tanarul este nevolnic. Naratorul ii subliniaza naivitatea, printr-o observatie ironica: „Fiul craiului era boboc in felul sau la trebi deaiste", fixandu-l, totodata, in categoria novicelui.
Sfanta Duminica il vede „slab de inger“ si „mai fricos decat o femeie “, dar il imbarbateaza, spunandu-i care are un destin special: „ Asa trebuia sa se intample si n-ai cui banui.“
In cea de-a doua parte a actiunii, protagonistul este caracterizat in mod indirect, prin intermediul gesturilor, faptelor si atitudinilor sale. Dupa ce trece un numar de 10 probe, protagonistul va ajunge cu bine la capatul procesului de initiere. Pe parcursul misiunilor sale, protagonistul a trecut prin stari sufletesti extreme, el a ajuns sa treaca prin dezonoare, frica, suferinta, sa vada adevarul ascuns sub minciuna. Compensatia pe care o primeste, la sfarsitul calatoriei sale, este dragostea. Eroul este rasplatit pentru evolutia sa si este pregatit sa devina un conducator drept si sa-si intemeieze o familie.
Harap-Alb este un protagonist care intruchipeaza conceptia despre viata si despre lume a autorului, conform careia omul bun si curajos, care manifesta vointa de a-si schimba soarta, reuseste fara sa aiba puteri supranaturale.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
10Oct.2024
