Depolitizare sistem de invatamant
Conform proiectului de lege, persoanele aflate in functii de management educational nu pot avea si functii in partidele politice.
"Dupa alineatul (3) al articolului 246 se introduce un nou alineat (4), cu urmatorul cuprins:
(4) Functiile prevazute la alin. (3) si functia de director al Casei corpului didactic sunt
incompatibile cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic la nivei local,
judetean sau national, pe perioada exercitarii lor"
In forma actuala, articolul 246 al legii cuprinde urmatoarele alineate:
"(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului infiinteaza corpul national de experti in management educational, constituit in urma selectiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare in domeniul managementului educational, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
"Din pacate, la momentul actual, sistemul educational se confrunta cu o puternica politizare, atat in
ceea ce priveste functiile de conducere din cadrul Inspectoratelor Scolare Judetene si al Caselor
Corpului Didactic, cat si al unitatilor de invatamant din intreaga tara. Astfel, ani la rand,
invatamantul a suferit de pe urma luptelor si intereselor politice, fapt care a periclitat procesul de
descentralizare, transparentizare si crestere a calitatii si competentei managementului educational.
In 2016, concursurile pentru directori si inspectori au reprezentat un prim pas pentru
profesionalizarea functiilor de conducere din sistemul de invatamant, insa, in continuare, exista o
presiune din partea puterii politice in scoala resimtita atat de dascali, cat si de elevi si parinti.
Educatia prezinta pentru sfera politica un real interes doar in momentul in care exista beneficii
electorale directe, neglijand in cea mai mare parte a timpului gestionarea finantarii optime si a
investitiilor predictibile in infrastructura scolara.
Mai mult decat atat, s-a incercat de nenumarate ori construirea unui sistem clientelar intre
administratia publica si unitatile de invatamant, intalnind foarte des unitati scolare care beneficiaza
de fonduri suplimentare, in timp ce alte scoli ramanand neglijate. Aceasta discriminare generalizata
functioneaza pe baza unui mecanism politic ce deserveste doar institutiile de invatamant care au
aceeasi culoare politica, promovand astfel servilismul, lipsa transparentei, lipsa integritatii si a
profesionalismului. La celalalt pol, exista conduceri de scoli care, din frica de a solicita fonduri
suplimentare pentru anumite situati: de urgenta, se resemneaza din dorinta de a nu cauza probleme
celor care gestioneaza acele fonduri si care se afla pe pozitii ierarhic superioare in partid", este mentionat
in expunerea de motive a proiectului de lege.
Proiectul legislativ este in dezbatere publica la Camera Deputatilor.
Nicolae Capatana 28 Oct. 2020 07:53:36
De ce "functii de conducere" si nu "membrii de partid", pur si simplu ??? Sa luam exemplul Romaniei din interbelic !!!