Viteza de rostire, implicarea emotionala, instrumentalizarea excesiva a limbii, lipsa de preocupare pentru cunoasterea, intelegerea si aplicarea normelor de scriere, un anume si modificarea voita a anumitor structuri de catre tineri, pot afecta modul in care ei vorbesc si scriu corect romaneste. Folosirea corecta a cratimei a devenit un criteriu de apreciere al inteligentei persoanelor, iar pentru elevi este important sa se preocupe de acest aspect.
Stiati ca, in urma reformei ortografice din 1953, in limba romana, apostroful a fost in locuit cu cratima? Multe din textele literare si-au pierdut atunci grafia originara – pierdere, dupa unii, o necesitate, dupa altii.
Cratima este semnul grafic cel mai complex din limba romana, functionand lexico-semantic, fonetic, morfo-sintactic si pragmatic. Apare in denominatie, in orientarea spatio-temporala, in structuri cauzale sau circumstantiale, focalizand asupra unui raport de adecvare limba – gandire – structura externa sonora – structura interna – gandire si preferinta devenita obisnuinta pentru o anume rostire.
Aparitia cratimei in scriere aduce informatii asupra ritmului rostirii, asupra aspectului ingrijit – corect, sau mai putin ingrijit – incorect, corespunzator nivelului de cultura, asupra unei stari de spirit, sau poate fi un artificiu de scriere pentru a sugera o anumita interpretare unui cuvant sau text.
Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii. Iata utilizarile cratimei:
1. Are caracter:
– permanent (da-l, s-a dus, ti-l da, du-o etc.)
– accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
2. Se foloseste:
– intre cuvinte;
– in interiorul cuvintelor;
– in interiorul unor abrevieri.
3. Leaga:
– cuvinte pronuntate fara pauza;
– unele interjectii identice repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele : ne- si re -, prep. de, de la baza cuvantului care incepe cu i-, atunci cand se produce caderea acestuia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudura. Ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive; – articolul hotarat enclitic sau desinenta de unele cuvinte greu flexionabile; – formatul final al numerelor ordinale, fractionare, de nume ralul cardinal corespunzator scris cu cifre; – componentele unor abrevieri.
4. Desparte:
– silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
– segmentele unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
,,Uneori, una si aceeasi cratima poate cumula mai multe functii; de exemplu pe langa marcarea calitatii de compus poate nota si atasarea unui element gramatical sau/si produ cerea unor fenomene fonetice (la sfantu-asteapta, uciga-l-crucea)” (Precizari in DOOM 2, 2005, pag. XL).
Explicatii si exercitii referitoare la folosirea corecta a cratimei gasiti in lucrarea "1000 de cuvinte scrise cu cratima"
...click AICI pentru detalii despre lucrare >>
Cratima se foloseste la:
a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Rosiorii-de-Vede
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuata: (ma, mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) cand se rosteste impreuna cu alta parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.) Acesta poate fi scris:
– inaintea unui cuvant: i-am dat, l-am vazut, te-ai dus etc.
– intercalat: datu-i-ati, ad-o-ncoace, dandu-mi-se, jucatu-v-ati etc.
– la sfarsitul unui cuvant: spune-mi, cheama-i, luand-o, aduceti-va aminte etc.
c) scrierea pronumelui reflexiv ale carui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea ca actiunea verbului se rasfrange asupra subiectului: (mi (imi), ti (iti) ne, va, ma, te) si forme proprii accentuate: sie, siesi, sine, si ne ac centuate: si, isi, se. Exemple: du-te, incheie-ti, plangandu-si, s-a ivit, se-mpletesc, leganandu-se, ma-ntalnesc, s-aratat, sa-si termine etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s suparat, s-au dus, gandindu-s-au
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineata, pleca-vom toti, duce-m-as si eu
f) contopirea intr-o silaba a doua cuvinte dintre care:
pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
– pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place.
– pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevarul?
– pronume nehotarat + verb: Toate-s corecte.
– adverb + pronume personal: Unde-l duc?
– prepozitie + articol nehotarat: Amintirile de-o vara.
– conjunctie + pronume personal: Vino ca-ti voi da.
Cratima leaga:
a) adjective posesive de substantive determinand grade de rudenie sau de relatie sociala: maica-mea, vecina-ta, bunica-mii, taica-tau, maica-mii, batranu-sau, nevesti-mii;
b) se pune cratima intre conjunctia “si” si cuvintele care incep cu: a, i, o, u (se pierde astfel o silaba):
Exemple: Am un caiet si o carte. Si-mprejur se auzeau zgomote. Si-atunci au pornit la drum. A fost in excursie si-un prieten. si-ncepe sa cante.
c) intre cuvantul “nu” (pronume negativ) si cuvinte cu care se rosteste impreuna.
Exemple: n-aud / nu aud
nu-i trebuie / nu ii trebuie
nu-ncepe / nu incepe
n-ati citit / nu ati citit
n-are / nu are
n-am / nu am
n-ai / nu ai
n-aveti / nu aveti
d) intre cuvantul “ca” si alte cuvinte cu care se rosteste impreuna sau cuvinte ca pronumele: iti, isi, imi.
Exemple: c-am ajuns / Spune-i ca am ajuns.
c-as incerca / Poate ca as incerca.
ca-ti arata / Crezi ca iti arata?
ca-mi trebuie / Spune-i ca imi trebuie.
ca-si aminteste / Auzi ca isi aminteste.
e) intre cuvantul “sa” si alt cuvant din care s-a omis vocala “e” sau “a” din “sa” .
Exemple: sa-l pacaleasca / Vrea sa-l pacaleasca.
s-ajungi / Vrei sa ajungi acasa?
sa-mparti / Vrei sa imparti cu el?
s-o vad / Doresc sa o vad.
f) cuvinte care incep cu i sau cu prepozitia in si se rostesc impreuna cu cuvantul precedat.
Exemple: A fost odata ca-n povesti.
Mircea insusi mana-n lupta.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
09Iun.2023
