Concret, pentru proba orala de limba romana de la BAC 2025, candidatii extrag un bilet cu un text de aproximativ 350 de cuvinte si doua cerinte. Ei se vor retrage apoi in banca, unde au la dispozitie un timp de gandire, de aproximativ 20 minute, pentru a rezolva cerintele. Isi vor nota ideile pe o ciorna, pusa la dispozitie de organizatorii examenului de Bacalaureat. Apoi, candidatii se vor prezenta in fata profesorilor din comisia de examinare, pentru a sustine proba.
Performanta este apreciata pe baza unor criterii clare, precum claritatea exprimarii, corectitudinea gramaticala si logica argumentarii.
In functie de discursul candidatului si de adaptarea acestuia la situatia de comunicare, nivelurile de competenta obtinute pot fi:
1. Utilizator mediu
2. Utilizator avansat
3. Utilizator experimentat
In timpul probei, pentru fiecare nivel de competenta, profesorii evaluatori urmaresc anumiti descriptori calitativi, astfel:
- pentru utilizator mediu: candidatul citeste corect si cursiv, indentifica ideile principale din text, exprima un punct de vedere personal, construieste un discurs clar, respectand partial structura specifica tipului de text vizat (descriptiv/informativ/narativ/argumentativ). Totodata, acesta isi adapteaza partial discursul la interlocutori si la scopul comunicarii. In plus, utilizeaza corect limba literara in situatiile date.
- pentru utilizator avansat: candidatul citeste corect, cursiv si constient, formuleaza clar si coerent ideile textului, exprima si sustine un punct de vedere personal, construieste un discurs clar si coerent, respectand structura specifica tipului de text vizat (descriptiv/informativ/narativ/argumentativ). Totodata, el isi adapteaza discursul la interlocutori si la scopul comunicarii, are un comportament adecvat la contextul de examen si utilizeaza corect si adecvat limba literara.
- pentru utilizator experimentat: candidatul citeste corect, cursiv, constient si expesiv, sintetizeaza mesajul textului si explica aspectele implicate de acesta, exprima si sustine cu argumente un punct de vedere personal, demonstrand capacitatea de persuasiune a interlocutorilor. De asemenea, candidatul construieste un discurs clar, coerent si personalizat, respectand structura specifica tipului de text vizat (descriptiv/informativ/narativ/argumentativ). In plus, candidatul isi adapteaza in mod creativ discursul la interlocutori si la scopul comunicarii. Isi adapteaza comportament la contextul de examen si utilizeaza corect, adecvat si nuantat limba literara.
Modele bilete competente BAC Romana oral
Redam in randurile de mai jos doua modele de bilete pentru proba de Bac oral la Limba romana, sesiunea 2025 si sesiunea 2024, propuse de Ministerul Educatiei, prin Centrul National de Politici si Evaluare in Educatie
Bilet Romana oral Bac 2025
Citeste textul cu voce tare:
Cu imaginile, ca si cu textele, lucrurile stau cam asa: consumam zilnic o cantitate imensa de informatie vizuala si scrisa, care se deruleaza pe ecranul telefonului sau computerului. E o miscare rapida cu care ochii si creierul nostru s-au obisnuit in ultimul deceniu. Exista o neliniste a „scrollului”, care nu ne mai lasa sa stam doar cu gandurile noastre. De parca am pierde timp si am rata ceva important. Evident, e o iluzie, ca toate cele in care ajungem sa fim captivi. Degetele noastre nervoase cauta obsesiv sa atinga un ecran, sa faca o fotografie, dar, daca le iei obiectul dorintei, vor trece ca printr-un sevraj, dar la un moment dat se vor potoli. Traim, de altfel, intr-un mare paradox, cu cat suntem mai conectati, cu atat parca devenim mai prost informati.
Incercati sa convingeti pe cineva, care n-are obisnuinta asta, ca experienta cinematografului sau a cititului unui roman, care inseamna si sa lasi telefonul deoparte, cel putin o ora si jumatate, e importanta. „De ce?”, te va intreba. Intrebarea asta simpla, pe care copiii o pun obsesiv. Nu poti sa povestesti, in cazul asta, decat ce ai trait, cum a fost sa intri intr-o sala de cinema dupa cateva luni. Putem sa ne ducem vietile, cum bine stim deja din timpul pandemiei, fara multe lucruri pe care le credeam indispensabile. Oricate filme vazusem pe ecranul laptopului, seara, cand dadeam play, visam cu ochii mintii cum o sa ma asez la un moment dat pe un scaun capitonat la cinema si o sa astept sa se stinga lumina si sa inceapa calatoria. [...]
Filmele si cartile ne vorbesc de multe ori chiar despre vietile noastre, in asta sta puterea lor. Despre oameni dragi, despre ce am trait sau ne-am imaginat la un moment dat. Si asta ar putea fi unul dintre raspunsurile posibile la intrebarea atat de fireasca, in fond, „de ce sa merg sa vad un film care nu e amuzant?”, de exemplu. Si nu e deloc „divertisment”. Din contra.
(Ana Maria Sandu, Privirea ei pierduta, de copil neajutorat, www.dilemaveche.ro, 17 dec. 2022)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat.
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul filmului in lumea actuala? Motiveaza-ti raspunsul.
Bilet Romana oral Bac 2024
Citeste textul cu voce tare:
Luni, 8 iunie [1936], Breaza
Am terminat actul intai. Am sosit la Breaza sambata dupa-masa la 4. Pana seara am scris 3 pagini. Ieri, 17 pagini (Cred ca e recordul meu literar. Nu-mi amintesc sa fi scris vreodata asa de mult intr-o singura zi). Acum, dimineata, in sfarsit, ultimele trei pagini din scena cu mecanicianul, facand, in sfarsit, legatura cu scena finala, de atata vreme scrisa. Hotarat, Breaza se dovedeste ca niciodata propice piesei mele de teatru. E adevarat ca, venind alaltaieri aici, aveam trasat in minte totul: scena cu scena, aproape replica cu replica. Dar e tot adevarat ca, in aceeasi situatie, la Bucuresti, in 50 de zile n-am reusit sa scriu decat 15 pagini, in timp ce aici, in mai putin de doua zile, am scris 23. Cred ca actul II ar merge, daca as dispune de zece zile libere, la Breaza, in acelasi ritm. Il vad prea bine, prea precizat in detalii... Dificultatile serioase, rezistenta vor reincepe abia la actul al treilea – cel mai neclar deocamdata, sau mai bine zis, singurul neclar. E adevarat insa ca si el s-ar putea lumina, in timp ce-l voi scrie pe al doilea.
Sunt multumit. Simt ca mi-am simplificat lucrul si pun, cu o satisfactie de muncitor, actul intai deoparte. Nu-mi dau inca seama de defectele lui. Trebuie sa fie cateva. Poate o anumita lipsa de unitate in ton. Mai ales ma intreb daca scena ultima, la care tin asa de mult, fuzioneaza cu partea intaia a actului. Si pe urma nu stiu daca nu e prea lung. Si ma mai intreb daca prezenta continua a lui Leni in scena nu e obositoare si pentru ea ca si pentru spectator si daca, pentru a o pune in valoare in marea scena cu Valeriu, n-ar fi trebuit s-o scot in prealabil din scena pentru cateva minute, pentru ca glasul ei – revenit – sa aduca acea putina surpriza pe care o banuiesc necesara unui dialog de teatru. Dar nu vreau ca din exces de prudenta sa-mi denigrez munca.
(Mihail Sebastian, Jurnal 1935 -- 1944)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul pe care il are locul in care ne desfasuram activitatea in indeplinirea proiectelor personale si/sau profesionale? Motiveaza-ti raspunsul.
Modele de bilete proba orala Romana BAC 2025
Bilet nr.1
Citeste textul cu voce tare:
16 iulie 1938. Terminasem primul an de Conservator si ma aflam in vacanta in muntii Apuseni, la Brad, unde taica-meu era sef de gara, cand am primit o telegrama: „Veniti neaparat la Bucuresti duminica dimineata. Angajament. Victor Ion Popa.” Am recitit de nenumarate ori textul, gatuit de emotie. Voiam sa cred in miracol si ma temeam de o farsa: De unde ma putea cunoaste Victor Ion Popa?
Dar telegrama era autentica. Victor Ion Popa ma vazuse in rolul lui Ludovic al XI-lea din Gringoire, al lui Théodore de Banville, pe scena Teatrului National (cel vechi, bombardat de hitleristi), in productia clasei Luciei Sturdza-Bulandra. Retinuse in tanarul care voia sa devina tragedian posibilitatea unei vocatii comice. M-am prezentat, infiorat de toate nadejdile si coplesit de toate sfielile. Si astazi imi bate mai tare inima cand trec prin fata casei batranesti, austere, din strada Scoalei, unde se adunasera actorii convocati de V.I. Popa. I se incredintase conducerea unui nou teatru, si trupa, alcatuita cu o rara stiinta a ansamblului, numara multi incepatori. Debutantul a avut, asadar, sansa unica de a fi calauzit la cei dintai pasi de aceasta personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul isi asculta fascinat maestrul. Vedea in el o autoritate stiintifica si un vrajitor, cucerit deopotriva de rigoarea demonstratiei si de expresia ei incandescenta. V.I. Popa ne invata in repetitii memorabile cum sa talmacesti pe scena ezitarile inimii si tresaririle inteligentei, cum sa exprimi intr-o privire un peisaj si sa schitezi intr-un gest nedefinitul unei stari sufletesti. Imi amintesc ca, intr-un rand, ne-a aratat nouazeci si opt de posibilitati de a sugera o atitudine doar prin felul cum te asezi pe scaun; iar altadata ne-a demonstrat vreme de doua ceasuri infinitele nuante care compun substanta tacerii. In „dictiune” ne spunea el, „defectul cel mai mare pe care il au actorii in general este ca apasa pe anumite cuvinte atunci cand ideea este raspandita pe intreaga fraza”. In termeni profesionali, noi spunem ca „actorul se agata de cuvinte”. V.I. Popa mi-a spus la o repetitie: „De ce te agati de cuvinte ca si cum te-ai ineca? Inoata!”
(Radu Beligan, Intre acte)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile care urmeaza, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul pe care-l poate juca un mentor in profesia ta viitoare? Motiveaza-ti raspunsul.
Sugestie de rezolvare
1.a. Receptorul textului dat poate fi un cititor obisnuit, care se dovedeste interesat de biografia actorului Radu Beligan. Scopul primar al textului este informativ, dat fiind ca se prezinta informatii inedite din viata marelui actor. Totodata accesul direct la adevar, prin confesiunea pe care o face Radu Beligan, unul dintre maestrii scenei romanesti, poate avea un efect emotional asupra cititorului.
b. Textul de mai sus este memorialistic, din mai multe motive. In acest fragment, autorul evoca un eveniment major din tineretea lui, si anume momentul in care si-a descoperit vocatia pentru o cariera teatrala, dupa intalnirea cu marele regizor V.I. Popa. Evocarea subliniaza o distantare intre timpul povestirii si timpul povestit prin utilizarea verbelor la perfect compus si imperfect. Subiectivitatea este prezenta prin pronumele si verbele la persoana I singular.
c. Dat fiind ca textul este un fragment de amintiri, se observa aspecte precum fapte si opinii. Autorul povesteste o intamplare care i-a marcat definitiv destinul. Aflandu-se in vacanta, in satul natal, a primit o telegrama de la dramaturgul si regizorul V.I. Popa, prin care era convocat sa mearga la Bucuresti, unde era invitat sa faca parte dintr-o trupa de actori tineri si unde urma sa joace, pe scena unui teatru nou-infiintat. Radu Beligan a avut astfel ocazia unica de a participa la o veritabila scoala de teatru si a trait revelatia geniului lui V.I. Popa: „Lectiile acestuia erau uluitoare: «Imi amintesc ca, intr-un rand, ne-a aratat nouazeci si opt de posibilitati de a sugera o atitudine doar prin felul cum te asezi pe scaun; iar altadata ne-a demonstrat vreme de doua ceasuri infinitele nuante care compun substanta tacerii.»”
Scriind acest text, Radu Beligan isi exprima gratitudinea pentru omul pe care-l considera mentorul sau in cariera teatrala: „Debutantul a avut, asadar, sansa unica de a fi calauzit la cei dintai pasi de aceasta personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul isi asculta fascinat maestrul. Vedea in el o autoritate stiintifica si un vrajitor, cucerit deopotriva de rigoarea demonstratiei si de expresia ei incandescenta.”
2. Consider ca un mentor poate avea un rol major in viata unui tanar, aflat pe punctul de a face o alegere in ceea ce priveste cariera viitoare. Cum lipsa de experienta sau de abilitati il determina sa greseasca, este nevoie de prezenta unui mentor, a unui coleg, profesor, invatator care sa-l indrume pe calea desavarsirii profesionale.
In primul rand, mentorii sunt oamenii care au o experienta bogata de munca sau care manifesta un talent special pentru domeniul respectiv. Mentorul este un om competent, care isi practica responsabil si inovativ profesia si care are disponibilitatea sufleteasca si fizica sa-si transmita cunostintele si abilitatile colegilor sai mai tineri. In calitate de profesori pentru colegii lor mai tineri, mentorii ar trebui sa fie modele de profesionalism si de moralitate. Uneori mentorii pot fi parintii, care isi exprima pasiunea pentru o anumita profesie; de exemplu, un medic ii poate vorbi copilului sau despre profesia pe care a imbratisat-o si il poate convinge sa-i urmeze exemplul; un avocat sau un profesor, de asemenea.
In al doilea rand, tinerii au nevoie de modele de profesionalism si de conduita, pentru ca unele erori de invatare, inerente varstei, sa fie evitate. Tinerii simt nevoia sa apeleze la mentori pentru a obtine mai repede secretele unei profesii, pentru a excela si pentru a incerca, in ultima instanta, sa-si intreaca mentorii.
Relatia profesionala si sufleteasca dintre maestru si discipol, dintre mentor si elevul sau se regaseste in tematica multor filme sau carti, iar finalul unei astfel de relatii profesionale este bineinteles optimist pentru ca, de regula, invatacelul isi egaleaza sau isi intrece maestrul.
Prin urmare, consider ca avem nevoie de mentori, de modele umane, care sa ne releve secretul reusitei in profesie si in viata.
Bilet nr. 2
Citeste textul cu voce tare:
Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind una dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena Teatrului de Comedie intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin numeroase schimbari in relatie cu vremurile contemporane si prin care propune trimiteri catre societatea romaneasca actuala.
Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a lui Hero, o tanara nobila, de catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia fratelui bastard al printului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recenta campanie militara. Astfel, Don John, fratele bastard al lui Don Pedro, le intinde o capcana lui Don Pedro si Claudio pentru a ii face sa creada ca Hero i-a fost infidela lui Claudio in noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o „demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea lesina de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage minciuna ca Hero a murit, pentru a-i face pe Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero. Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata. Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui Claudio despre inocenta fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va lua de sotie pe verisoara lui Hero (Beatrice), si ca Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice si Hero intra in scena mascate, iar toate cele intamplate sunt scoase la iveala.
Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick. Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care oglindeste in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza din cauza planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste.
Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale, pastrand esenta originalului shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.
Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban adauga scenelor shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind sapte camere video plasate pe scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si momente muzicale ce animeaza atmosfera, care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.
(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Sugestie de rezolvare
1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea culturala si de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta informatii despre spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.
b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind ca prezinta informatii din realitatea contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale spectacolului teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronica teatrala, el contine impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de parere ca spectacolul la care a asistat este unul de valoare.
c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa de teatru vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista considera ca regizorul roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si inovatii, care au fost inspirat alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului specific de modernitate.
2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.
In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si defectelor umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se indreapta moravurile) se regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune subiectiva si edulcorata a realitatii moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este un prilej fascinant de educare si de infrumusetare a sufletului uman, care, eliberat de emotiile negative, se purifica si se innobileaza. in al doilea rand, teatrul, asemenea filmului, reprezinta o modalitate agreabila de petrecere a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos si excesiv vizual, nu lasa loc pentru reflexie, teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra slabiciunilor umane, asupra avatarurilor dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.
Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand asemenea unei oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de autocunoastere, prin relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate dovedi o sursa de inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atat mai mult cu cat spectacolul modern presupune, adesea, participarea activa a spectatorului, care devine ad-hoc, actor, participant direct la actul artistic.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 9 minute
19Nov.2024
