Va prezentam mai jos doua modele de subiecte pentru proba orala a Bacalaureatului la Limba Romana, impreuna cu modele de rezolvari.
Pentru proba orala de limba romana de la BAC 2024, candidatii vor extrage un bilet cu un subiect urmat de doua intrebari. Ei se vor retrage apoi in banca, unde au la dispozitie un timp de gandire, aproximativ 15 de minute, pentru a rezolva cerintele. Isi pot nota ideile pe o ciorna, pusa la dispozitie de organizatorii examenului de Bacalaureat. Apoi, candidatii se vor prezenta in fata profesorilor din comisia de examinare, pentru a sustine proba.
Subiecte Bacalaureat 2024 proba orala la Limba romana
Bilet Romana oral Bac 2024
Citeste textul cu voce tare:
16 iulie 1938. Terminasem primul an de Conservator si ma aflam in vacanta in muntii Apuseni, la Brad, unde taica-meu era sef de gara, cand am primit o telegrama: „Veniti neaparat la Bucuresti duminica dimineata. Angajament. Victor Ion Popa.” Am recitit de nenumarate ori textul, gatuit de emotie. Voiam sa cred in miracol si ma temeam de o farsa: De unde ma putea cunoaste Victor Ion Popa?
Dar telegrama era autentica. Victor Ion Popa ma vazuse in rolul lui Ludovic al XI-lea din Gringoire, al lui Théodore de Banville, pe scena Teatrului National (cel vechi, bombardat de hitleristi), in productia clasei Luciei Sturdza-Bulandra. Retinuse in tanarul care voia sa devina tragedian posibilitatea unei vocatii comice. M-am prezentat, infiorat de toate nadejdile si coplesit de toate sfielile. Si astazi imi bate mai tare inima cand trec prin fata casei batranesti, austere, din strada Scoalei, unde se adunasera actorii convocati de V.I. Popa. I se incredintase conducerea unui nou teatru, si trupa, alcatuita cu o rara stiinta a ansamblului, numara multi incepatori. Debutantul a avut, asadar, sansa unica de a fi calauzit la cei dintai pasi de aceasta personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul isi asculta fascinat maestrul. Vedea in el o autoritate stiintifica si un vrajitor, cucerit deopotriva de rigoarea demonstratiei si de expresia ei incandescenta. V.I. Popa ne invata in repetitii memorabile cum sa talmacesti pe scena ezitarile inimii si tresaririle inteligentei, cum sa exprimi intr-o privire un peisaj si sa schitezi intr-un gest nedefinitul unei stari sufletesti. Imi amintesc ca, intr-un rand, ne-a aratat nouazeci si opt de posibilitati de a sugera o atitudine doar prin felul cum te asezi pe scaun; iar altadata ne-a demonstrat vreme de doua ceasuri infinitele nuante care compun substanta tacerii. In „dictiune” ne spunea el, „defectul cel mai mare pe care il au actorii in general este ca apasa pe anumite cuvinte atunci cand ideea este raspandita pe intreaga fraza”. In termeni profesionali, noi spunem ca „actorul se agata de cuvinte”. V.I. Popa mi-a spus la o repetitie: „De ce te agati de cuvinte ca si cum te-ai ineca? Inoata!”
(Radu Beligan, Intre acte)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile care urmeaza, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul pe care-l poate juca un mentor in profesia ta viitoare? Motiveaza-ti raspunsul.
Sugestie de rezolvare
1.a. Receptorul textului dat poate fi un cititor obisnuit, care se dovedeste interesat de biografia actorului Radu Beligan. Scopul primar al textului este informativ, dat fiind ca se prezinta informatii inedite din viata marelui actor. Totodata accesul direct la adevar, prin confesiunea pe care o face Radu Beligan, unul dintre maestrii scenei romanesti, poate avea un efect emotional asupra cititorului.
b. Textul de mai sus este memorialistic, din mai multe motive. In acest fragment, autorul evoca un eveniment major din tineretea lui, si anume momentul in care si-a descoperit vocatia pentru o cariera teatrala, dupa intalnirea cu marele regizor V.I. Popa. Evocarea subliniaza o distantare intre timpul povestirii si timpul povestit prin utilizarea verbelor la perfect compus si imperfect. Subiectivitatea este prezenta prin pronumele si verbele la persoana I singular.
c. Dat fiind ca textul este un fragment de amintiri, se observa aspecte precum fapte si opinii. Autorul povesteste o intamplare care i-a marcat definitiv destinul. Aflandu-se in vacanta, in satul natal, a primit o telegrama de la dramaturgul si regizorul V.I. Popa, prin care era convocat sa mearga la Bucuresti, unde era invitat sa faca parte dintr-o trupa de actori tineri si unde urma sa joace, pe scena unui teatru nou-infiintat. Radu Beligan a avut astfel ocazia unica de a participa la o veritabila scoala de teatru si a trait revelatia geniului lui V.I. Popa: „Lectiile acestuia erau uluitoare: «Imi amintesc ca, intr-un rand, ne-a aratat nouazeci si opt de posibilitati de a sugera o atitudine doar prin felul cum te asezi pe scaun; iar altadata ne-a demonstrat vreme de doua ceasuri infinitele nuante care compun substanta tacerii.»”
Scriind acest text, Radu Beligan isi exprima gratitudinea pentru omul pe care-l considera mentorul sau in cariera teatrala: „Debutantul a avut, asadar, sansa unica de a fi calauzit la cei dintai pasi de aceasta personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul isi asculta fascinat maestrul. Vedea in el o autoritate stiintifica si un vrajitor, cucerit deopotriva de rigoarea demonstratiei si de expresia ei incandescenta.”
2. Consider ca un mentor poate avea un rol major in viata unui tanar, aflat pe punctul de a face o alegere in ceea ce priveste cariera viitoare. Cum lipsa de experienta sau de abilitati il determina sa greseasca, este nevoie de prezenta unui mentor, a unui coleg, profesor, invatator care sa-l indrume pe calea desavarsirii profesionale.
In primul rand, mentorii sunt oamenii care au o experienta bogata de munca sau care manifesta un talent special pentru domeniul respectiv. Mentorul este un om competent, care isi practica responsabil si inovativ profesia si care are disponibilitatea sufleteasca si fizica sa-si transmita cunostintele si abilitatile colegilor sai mai tineri. In calitate de profesori pentru colegii lor mai tineri, mentorii ar trebui sa fie modele de profesionalism si de moralitate. Uneori mentorii pot fi parintii, care isi exprima pasiunea pentru o anumita profesie; de exemplu, un medic ii poate vorbi copilului sau despre profesia pe care a imbratisat-o si il poate convinge sa-i urmeze exemplul; un avocat sau un profesor, de asemenea.
In al doilea rand, tinerii au nevoie de modele de profesionalism si de conduita, pentru ca unele erori de invatare, inerente varstei, sa fie evitate. Tinerii simt nevoia sa apeleze la mentori pentru a obtine mai repede secretele unei profesii, pentru a excela si pentru a incerca, in ultima instanta, sa-si intreaca mentorii.
Relatia profesionala si sufleteasca dintre maestru si discipol, dintre mentor si elevul sau se regaseste in tematica multor filme sau carti, iar finalul unei astfel de relatii profesionale este bineinteles optimist pentru ca, de regula, invatacelul isi egaleaza sau isi intrece maestrul.
Prin urmare, consider ca avem nevoie de mentori, de modele umane, care sa ne releve secretul reusitei in profesie si in viata.
Bac 2024 Limba romana oral
Citeste textul cu voce tare:
Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind una dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena Teatrului de Comedie intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin numeroase schimbari in relatie cu vremurile contemporane si prin care propune trimiteri catre societatea romaneasca actuala.
Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a lui Hero, o tanara nobila, de catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia fratelui bastard al printului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recenta campanie militara. Astfel, Don John, fratele bastard al lui Don Pedro, le intinde o capcana lui Don Pedro si Claudio pentru a ii face sa creada ca Hero i-a fost infidela lui Claudio in noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o „demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea lesina de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage minciuna ca Hero a murit, pentru a-i face pe Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero. Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata. Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui Claudio despre inocenta fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va lua de sotie pe verisoara lui Hero (Beatrice), si ca Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice si Hero intra in scena mascate, iar toate cele intamplate sunt scoase la iveala.
Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick. Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care oglindeste in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza din cauza planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste.
Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale, pastrand esenta originalului shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.
Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban adauga scenelor shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind sapte camere video plasate pe scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si momente muzicale ce animeaza atmosfera, care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.
(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Sugestie de rezolvare
1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea culturala si de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta informatii despre spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.
b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind ca prezinta informatii din realitatea contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale spectacolului teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronica teatrala, el contine impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de parere ca spectacolul la care a asistat este unul de valoare.
c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa de teatru vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista considera ca regizorul roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si inovatii, care au fost inspirat alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului specific de modernitate.
2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.
In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si defectelor umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se indreapta moravurile) se regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune subiectiva si edulcorata a realitatii moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este un prilej fascinant de educare si de infrumusetare a sufletului uman, care, eliberat de emotiile negative, se purifica si se innobileaza. in al doilea rand, teatrul, asemenea filmului, reprezinta o modalitate agreabila de petrecere a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos si excesiv vizual, nu lasa loc pentru reflexie, teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra slabiciunilor umane, asupra avatarurilor dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.
Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand asemenea unei oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de autocunoastere, prin relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate dovedi o sursa de inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atat mai mult cu cat spectacolul modern presupune, adesea, participarea activa a spectatorului, care devine ad-hoc, actor, participant direct la actul artistic.
Succes la BAC!
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
31Mai.2024
