Initiativa legislativa prevede, intre altele, obligatia institutiilor de control de a anunta angajatorii din invatamant, sistemul sanitar sau din sistemul de asistenta sociala daca vreunul dintre lucratorii sau voluntarii din aceste institutii figureaza in Registrul agresorilor sexuali.
Totodata, conform proiectului de lege, persoanele care nu prezinte certificatul de integritate comportamentala la angajare, ori care refuza sa isi dea acordul pentru a fi verificate in Registru, nu se vor mai putea angaja in invatamant, in sistemul de sanatate sau de asistenta sociala.
Initiatorii proiectului de lege cer modificarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum si completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciar, acte normative despre care sustin ca s-au dovedit ineficiente pana acum.
De notat aici este ca "prevederile art. 18 din Legea nr. 118/2019 stipuleaza faptul ca entitatile publice sau private care, prin obiectul de activitate, au contact cu anumite categorii de persoane vulnerabile sunt obligate ca la orice incheiere de raporturi juridice de munca, in sens larg, sa solicite potentialului angajat un certificat de integritate comportamentala. Or, textul normativ nu prevede ce se intampla in ipoteza in care respectiva persoana refuza sa prezinte un atare certificat. Obligatia angajatorului, entitate publica sau privata, este cea de a solicita certificatul de la persoana vizata, or. Legea nr. 118/2019 nu prevede ce se intampla in ipoteza unui refuz al persoanei vizate. Aceeasi problema subzista si in cazul in care angajatorul solicita direct organelor abilitate sa administreze Registrul un certificat de integritate comportamentala al persoanei cu care doreste sa incheie un raport de munca. Or, o atare solicitare poate fi solutionata favorabila, numai in masura in care exista acordul persoanei vizate. Din aceasta perspectiva, acelasi impediment subzista: ce se intampla in ipoteza in care persoana vizata nu isi da acest consimtamant?", arata initiatorii proiectului de lege.
Drept urmare, scriu initiatorii proiectului de lege, "angajatorii publici sau privati nu pot cunoaste, in mod efectiv, daca au incheiate raporturi de munca cu persoane inscrise in Registru, existand toate premisele de a genera astfel o stare de pericol atat la adresa altor angajati, cat mai ales fata de tertele persoane vulnerabile fata de care acestea presteaza servicii medicale, educationale, de ingrijire etc".
Potrivit sursei citate, in Romania, la ora actuala, figureaza in Registru 65.000 de infractori sexuali.
"In aceste conditii, este de retinut faptul ca in cazul infractorilor sexuali, gradul de recidiva este unul ridicat, motiv pentru care Legea nr. 118/2019 ar fi trebuit sa prevada garantii sporite de siguranta pentru persoanele care pot sa se afle in situatii vulnerabile si care, din cauza acestei stari, s-ar putea afla in contact cu persoane inregistrate in Registru", mai arata initiatorii proiectului de lege.
Un exemplu recent este cel al unui cadru didactic din Buzau, care revenise la catedra la inceputul acestui an scolar, in ciuda faptului ca figureaza in
Registrul national al persoanelor condamnate pentru infractiuni sexuale cu minori.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
13Nov.2023
