Iata cum arata sistemul de invatamant, radiografiat de Oana Moraru:
"Stiu ca suntem toti la treaba in clase si ca, intr-o masura sau alta, toti muncim, tragem, obosim.
Rareori insa - intr-un sistem nemonitorizat si necontrolat de functii de feed-back - munca asta la clasa are si caracter trasformational, cuantificabil. Nu stim ce progrese fac in scoli copiii nostri. Cat progres se datoreaza cresterii si dezvoltarii naturale? Cat progres vine odata cu programul educational al scolii? Cata crestere din mediile informale, online sau academice platite, prin meditatii acasa?
Din ce vad eu, este asa:
1. Copiii care intra in gradinite si clase primare cu probleme de atentie, vocabular sarac, coordonare motrica fina si grosiera slabe, logica dezorganizata, ies din scoli si gradinite tot cu probleme de atentie, tot cu decalaje in limbaj, cu stangacii motrice, cu pasi logici incipienti in gandire.
Ce intra slab iese slab. Ce intra de top iese de top. Ce intra cu mari dificultati iese si mai etichetat, invinovatit, rusinat. Cu ceva exceptii si pedagogi cu har care nu au insa impact generalizat pe media copiilor dintr-o comunitate sau alta. Si nici putere de a-si propaga bunele practici catre ceilalti profesori.
2. Copiii care intra la gimnaziu cu probleme de scriere corecta ajung sa termine bacalaureatul tot cu probleme de scriere. Cei care citesc mecanic dupa ciclul primar nu mai sunt niciodata invatati sa lucreze cu textul. Rareori profesorul de fizica, istorie, geografie stimuleaza constient abilitatea copiilor de a extrage si folosi informatie dintr-un text. De obicei, predarea e asociata cu furnizarea de planuri sau scheme de lectie, in cel mai fericit caz.
La clasele a VII-a si a VIII-a profesorul de romana are de alcatuit comentarii pe marginea textelor literare cu elevi care nu au fost nicand ghidati programatic in trecerea de la gandirea concreta la cea metaforica, sugestiva, abstracta. Toata lumea se asteapta ca acest salt sa ramana in responsabilitatea copilului si este adesea confundat cu vointa lui sau constiinciozitatea personala. De aceea se adopta invatarea unor schelete de comentarii -standard, unde copiii inlocuiesc mecanic idei preformulate de profesor.
La matematica se trage pentru examen. Foarte putin pe ceea ce produce elasticitate, decizie, analiza si strategie in gandire. Se dau la Capacitate subiecte din ce in ce mai simple nu pentru ca am ajuns prosti cu totii, ci pentru ca nu ai pe ce construi din spate. Doar mimetic. Copiii vin din clasele din urma cu decalaje deja cronicizate.
3. La licee, copiii buni sunt separati de ceilalti printr-un sistem national transparent de segregare intelectuala. Anturajele bune de elevi supravietuiesc pe elitism social si unul profesional - mai rar in clase si cel mai mult in case, la meditatii. Cei mai multi copii buni abia asteapta sa termine liceul inca de la clasa a IX-a. Ei se prind cel mai repede de calitatea oamenilor din clasa, nu mai au asteptari - exact la varsta cand o lauda sau un triumf academic cat de mic face ar putea face minuni pentru traseul lor profesional inca neales. Majoritatea tinerilor termina clasa a XII-a fara sa stie ce le aduce placere, ce chemare au, ce facultate pot alege - alta decat cea trasata de ambitiile parentale si de santajele de tipul "am bagat atati bani in tine... "
Cei aruncati la licee slabe sunt facuti "golani" si "curve" de chiar profesorii lor de clasa, uneori. Asta am auzit-o ieri de la un director de liceu care imi e prieten. Nimeni nu mai spera mare lucru pentru ei, dar nimeni nu isi asuma ca, de fapt, inca din gradinite, copiii astia au fost tarati orbeste prin 8-10 clase, fara interventii transformatoare de niciun fel.
Sigur, mai sunt si familiile - neimplicate, needucate, neatente, obosite, agitate etc. Nu avem voie sa dam vina pe ele. Sistemele educationale se creeaza pornind de la realitatea imediata, pe masura ei si in intampinarea ei; exact ca planul unei lectii - care trebuie sa porneasca exact de la cine e in clasa, nu de la ce scrie in Programa ca ar trebui sa fie in clasa. Parintii - asa cum sunt - trebuie luati sub aripa scolii, consiliati, indrumati, responsabilizati.
Avem cel mai netrasformational sistem de educatie din Europa.
Avem, pe hartie, standarde de lucru si deziderate extraordinare.
Avem dezbateri, evenimente pe educatie o groaza.
Avem organisme de control, inspectori si experti cocotati piramidal pe umerii celuilalt, pana sus de tot.
Nu avem oameni care sa responsabilizeze alti oameni. Ne aparam unul altuia nepasarea, nerelevanta, orele de program.
Intre timp, da, muncim si suntem si obositi”, a scris Oana Moraru pe o retea de socializare.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
The Simple Boy 19 19 Sep. 2019 22:10:57
Mare dreptate are aceasta doamna.Invatamantul romanesc de stat este execrabil.La pămant.Si am anvățat an anvățămantul de stat ,ansă vad cum din ce in ce mai multi copii sunt chiar scarbiți de sistemul educațional din Romania.Niciun ministru nu a făcut nimic pentru Educație, de la Revoluție ancoace.Georgian Crăciun 19 Sep. 2019 19:41:29
Nu știu cu ce este specială dna Moraru de i se promovează lozincile. Femeia nu face decat să-și promoveze școala privată proprie și din acest motiv arată cu degetul spre școlile publice.UGRO CAMELIA 19 Sep. 2019 17:28:53
Sunt curioasa dacă aceasta doamna a predat la vreo clasa.Georgiana Pop 18 Sep. 2019 20:38:36
Am văzut-o pe această doamnă la o emisiune pe Digi24. Uită ca este produsul anvățămantului de stat. Taxa la minunata școală particulară pe care o slăveste era de doar 🤣🤣🤣6000 de euro pe an. Cred că mulți suntem șocați și ne gandim la venitul nostru anual. E școală pentru beizadele retardate care intra boi și ies vaci! Eu cunosc o persoană care a luat 10 la examenul de titularizare și a fost refuzat de o astfel de fabrică de proști!Anusca-Doglan Elena 18 Sep. 2019 18:43:37
Am invatat in scoala de stat si sunt foarte multumita de ce mi-au oferit dascalii mei. Fara lipsa de modestie sunt mandra de ceea ce am facut si mai fac si acum in scoala.Prof. Anusca-Doglan Elena
Palatul Copiilor Vaslui.