Autorii canonici pe care absolventii ii au de pregatit atat la profilul uman, cat si la profilul real, sunt:
- Mihai Eminescu
- Ion Creangă
- I. L. Caragiale
- Ioan Slavici
- G. Bacovia
- Lucian Blaga
- Tudor Arghezi
- Ion Barbu
- Mihail Sadoveanu
- Liviu Rebreanu
- Camil Petrescu
- G. Călinescu
Conform programei scolare in vigoare, examenul de
bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel putin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat si altor autori studiati. Pentru proba scrisa, elevii trebuie sa studieze in mod aprofundat cel putin numarul minim de texte prevazute in programa scolara, apartinand autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei romanesti despre care sa poata redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, in care sa aplice conceptele de istorie si teorie literara (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiza tematica, structurala si stilistica) mentionate in prezenta programa.
Tematica studiilor de caz si a dezbaterilor din programele scolare, regasita in programa de examen, poate fi valorificata in cadrul probelor orale si scrise, prin solicitarea argumentarii unor opinii sau judecati de valoare pe marginea acestora.
Calendar Bacalaureat 2022
23 - 27 mai 2022 - Inscrierea candidatilor la prima sesiune de Bacalaureat
6 - 8 iunie - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana - proba A
8 - 9 iunie - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna - proba B
9 - 10 iunie - Evaluarea competentelor digitale - proba D
13 - 15 iunie - Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala - proba C.
20 iunie - Limba si literatura romana, proba scrisa - E.a)
21 iunie - Proba obligatorie a profilului, proba scrisa - E.c)
22 iunie - Proba la alegere a profilului si specializarii, proba scrisa - E.d)
23 iunie - Limba si literatura materna, proba scrisa - E.b).
Cand se afiseaza rezultatele la BAC
27 iunie - Afisarea rezultatelor la probele scrise (pana la ora 12,00) si depunerea contestatiilor in intervalul orar 12,00 - 18,00.
1 iulie 2022 - Afisarea rezultatelor finale.
A fost anuntat si calendarul Bacalaureatului 2022, sesiunea a II-a, care va incepe in 16 august.
Calendar Bacalaureat 2022, sesiunea a II-a de toamna
A doua sesiune de examen incepe in iulie, in perioada 18 - 25 iulie 2022 fiind programata inscrierea candidatilor, inclusiv a celor care au promovat examenele de corigente.
Pe 16 august 2022 va avea loc proba scrisa de Limba si literatura romana - proba E.a), 17 august - Proba obligatorie a profilului - proba E.c), 18 august - Proba la alegere a profilului si specializarii - proba E.d) si pe 19 august - Limba si literatura materna - proba E.b).
in zilele de 22 si 23 august este programata evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana - proba A, 24 august - evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna - proba B, 25 august - evaluarea competentelor digitale - proba D, iar intre 26 si 29 august - evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala - proba C.
Primele rezultate din sesiunea a doua vor fi afisate pe 31 august 2022 (pana la ora 12,00), tot in aceeasi zi urmand a avea loc si depunerea contestatiilor.
Programa BAC 2022 la Limba si Literatura Romana - profil uman
COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor competente dobandite in ciclul inferior si in cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse in cele doua cicluri liceale:
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare
1.1. Utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog si in dialog, in vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse:
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reactiile auditoriului si in conditii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orala, descriere orala, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orala a reactiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme artistice si documentare, spectacole de teatru, expozitii de pictura etc.; adecvarea la situatia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune etc.)
– reguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/redarea cuvantului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.); tipuri: conversatia, discutia argumentativa, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare in dialog
– stilurile functionale adecvate situatiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in comunicarea orala: privire, gestica, mimica, spatiul dintre persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare si a formelor exprimarii scrise compatibile cu situatia de comunicare in elaborarea unor texte diverse:
–reguli generale in redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinta de redactare, adecvare stilistica, asezare in pagina, lizibilitate)
–relatarea unei experiente personale, descriere, povestire, argumentare, stiri, anunturi publicitare, corespondenta privata si oficiala; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisoarea in format electronic (e-mail)
–exprimarea reactiilor si a opiniilor fata de texte literare (studiate sau la prima vedere) si nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiza, comentariu, sinteza, paralela, eseu structurat, eseu liber/nestructurat
– normele citarii
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea in limbajul comun si in limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvata a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
–texte literare (proza, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,
– memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, stiintifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
– sens denotativ si sensuri conotative
– calitatile generale si particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variatie stilistica, simetrie, naturalete, cursivitate, eufonie
– elemente care inlesnesc sau perturba receptarea: canalul, codul, contextul
–fictiune, imaginatie, inventie; realitate, adevar
–scopul comunicarii: informare, delectare, divertisment etc.
– reactiile receptorului: cititor, ascultator
– componentele si functiile actului de comunicare
– niveluri ale receptarii si producerii textelor orale si scrise: fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul publicistic
– rolul verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in descriere
– rolul formulelor de adresare, de initiere, de mentinere side inchidere a contactului verbal in monolog si in dialog
2. Utilizarea adecvata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea textelor literare si nonliterare
2.1. Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere
– tema, motiv/motive identificat(e) in texte, viziune despre lume
– genuri literare: epic, liric, dramatic
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe opere literare, apartinand unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea si analiza principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
– particularitati ale constructiei subiectului in textele narative
– particularitati ale compozitiei in textele narative: incipit, final, episoade/secvente narative, tehnici narative
– instantele comunicarii in textul narativ
– constructia personajelor; modalitati de caracterizare a personajului; tipuri de personaje
– tipuri de perspectiva narativa
– specii epice: basm cult, nuvela, roman
– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului
– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea si analiza principalelor componente de structura si de limbaj specifice textului dramatic:
– particularitati ale constructiei subiectului in textul dramatic
– particularitati ale compozitiei textului dramatic
– modalitati de caracterizare a personajelor
– registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului
– specii dramatice: comedia, drama
– cronica de spectacol
2.4. Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj in textul poetic
– titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetica
– sugestie si ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epica, poezie lirica
– instantele comunicarii in textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau in alte arte
– viziune despre lume, teme si motive, conceptii despre arta, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura
– lectura critica: elevii evalueaza ceea ce au citit; lectura creativa: elevii extrapoleaza, cauta interpretari personale, prin
raportari la propria sensibilitate, experienta de viata si de lectura
3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/literare
3.1. Identificarea si explicarea relatiilor dintre operele literare si contextul cultural in care au aparut acestea
– trasaturi ale curentelor culturale/literare reflectate in textele literare studiate sau in texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate
– fundamente ale culturii romane (originile si evolutia limbii romane
– perioada veche (formarea constiintei istorice)
– curente culturale/literare in secolele XVII-XVIII: umanismul si iluminismul
– perioada moderna:
a. secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea (perioada pasoptista; Romania, intre Occident si Orient; criticismul junimist)
b. curente culturale/literare in secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului si clasicismului)
c. perioada interbelica (orientari tematice in romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic si al experientei; poezia interbelica, diversitate tematica, stilistica si de viziune; curente culturale/literare in perioada interbelica: modernism, traditionalism; orientari avangardiste, identitate culturala in context european)
– curente culturale/literare romanesti in context european
4. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare
4.1. Identificarea structurilor argumentative in texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere
– constructia textului argumentativ; rolul conectorilor in argumentare, structuri si tehnici argumentative in texte literare si nonliterare, scrise sau orale
– logica si coerenta mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere fata de o problematica pusa in discutie
– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca marci ale subiectivitatii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice in argumentare
– constructia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii
– textul critic (recenzia, cronica literara, eseul, studiul critic) in raport cu textul discutat
– interpretari si judecati de valoare exprimate in critica si in istoria literara
– eseul structurat, eseul liber
Precizari privind continuturile programei
LIMBA SI COMUNICARE
Continuturile de mai jos vizeaza:
- aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
- aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv a celor dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Niveluri de constituire a mesajului
Nivelul fonetic
- pronuntii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
- cacofonia; hipercorectitudinea
- pronuntare/lectura nuantata a enunturilor (ton, pauza, intonatie)
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; campuri semantice
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimica
- derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
- relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
- sensul corect al cuvintelor (in special al neologismelor)
- unitati frazeologice (locutiuni si expresii)
- campuri semantice si rolul acestora in interpretarea mesajelor scrise si orale
- sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fara grade de comparatie; numerale etc.); valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului
- elemente de acord gramatical (intre predicat si subiect – acordul logic, acordul prin atractie; acordul atributului cu partea de vorbire determinata)
- elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
Nivelul ortografic si de punctuatie
- norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris (scrierea corecta a cuvintelor, scrierea cu majuscula, despartirea cuvintelor in silabe, folosirea corecta a semnelor de ortografie si de punctuatie)
- rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situatiei de comunicare
- coerenta si coeziune in exprimarea orala si scrisa
- tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
- stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber
- rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice in constituirea sensului
- rolul elementelor arhaice si regionale in receptarea mesajelor
NOTA: Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare pentru invatamantul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul national de bacalaureat evalueaza competentele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare prevad acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerintelor.
Programa BAC 2022 la Limba si Literatura Romana - profil real
COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor competente dobandite in ciclul inferior si in cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse in cele doua cicluri liceale:
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare Competente specifice Continuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog si in dialog, in vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reactiile auditoriului si in conditii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orala, descriere orala, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orala a reactiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme artistice si documentare, spectacole de teatru, expozitii de pictura etc.; adecvarea la situatia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune etc.)
– reguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/redarea cuvantului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.); tipuri: conversatia, discutia, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare in dialog
– stilurile functionale adecvate situatiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in comunicarea orala: privire, gestica, mimica, spatiul dintre persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare si a formelor exprimarii scrise compatibile cu situatia de comunicare in elaborarea unor texte diverse
–reguli generale in redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinta de redactare, adecvare stilistica, asezare in pagina, lizibilitate)
–relatarea unei experiente personale, descriere, povestire, argumentare, stiri, anunturi publicitare, corespondenta privata si oficiala; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisoarea in format electronic (e-mail)
–exprimarea reactiilor si a opiniilor fata de texte literare (studiate sau la prima vedere) si nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiza, comentariu, sinteza, paralela, eseu structurat, eseu liber/nestructurat
– normele citarii
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea in limbajul comun si in limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvata a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
– texte literare (proza, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,
– memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, stiintifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
– sens denotativ si sensuri conotative
– elemente care inlesnesc sau perturba receptarea: canalul, codul, contextul
– fictiune, imaginatie, inventie; realitate, adevar
– scopul comunicarii: informare, delectare, divertisment etc.
– reactiile receptorului: cititor, ascultator
1.5. Utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice in producerea si in receptarea diverselor texte orale si scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului
– componentele si functiile actului de comunicare
– niveluri ale receptarii si producerii textelor orale si scrise: fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul publicistic
– rolul verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in descriere
– rolul formulelor de adresare, de initiere, de mentinere si de inchidere a contactului verbal in monolog si in dialog
2. Utilizarea adecvata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea textelor literare si nonliterare
2.1. Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere
– tema, motiv/motive identificat(e) in texte, viziune despre lume
– genuri literare: epic, liric, dramatic
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe opere literare, apartinand unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea si analiza principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
– particularitati ale constructiei subiectului in textele narative
– particularitati ale compozitiei in textele narative: incipit, final, episoade/secvente narative, tehnici narative
– instantele comunicarii in textul narativ
– constructia personajelor; modalitati de caracterizare a personajului; tipuri de personaje
– tipuri de perspectiva narativa
– specii epice: basm cult, nuvela, roman
– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului
– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea si analiza principalelor componente de structura si de limbaj specifice textului dramatic
– particularitati ale constructiei subiectului in textul dramatic
– particularitati ale compozitiei textului dramatic
– modalitati de caracterizare a personajelor
– registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului
– specii dramatice: comedia
– cronica de spectacol
2.4. Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj in textul poetic
– titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetica
– sugestie si ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epica, poezie lirica
– instantele comunicarii in textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau in alte arte
– viziune despre lume, teme si motive, conceptii despre arta, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura
– lectura critica: elevii evalueaza ceea ce au citit; lectura creativa: elevii extrapoleaza, cauta interpretari personale, prin raportari la propria sensibilitate, experienta de viata si de lectura
3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/literare
3.1. Identificarea si explicarea relatiilor dintre operele literare si contextul cultural in care au aparut acestea
– trasaturi ale curentelor culturale/literare reflectate in textele literare studiate sau in texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate
– curente culturale/literare in secolele XVII-XVIII: umanismul si iluminismul
– perioada moderna:
a. secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea (perioada pasoptista; criticismul junimist)
b. curente culturale/literare in secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)
c. perioada interbelica (orientari tematice in romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic si al experientei; poezia interbelica, diversitate tematica, stilistica si de viziune; curente culturale/literare in perioada interbelica: modernism, traditionalism; identitate culturala in context european
4. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare
4.1. Identificarea structurilor argumentative in texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere
– constructia textului argumentativ; rolul conectorilor in argumentare, structuri si tehnici argumentative in texte literare si nonliterare, scrise sau orale
– logica si coerenta mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere fata de o problematica pusa in discutie
– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca marci ale subiectivitatii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice in argumentare
– constructia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii
– interpretari si judecati de valoare exprimate in critica si in istoria literara
– eseul structurat, eseul liber
PRECIZARI PRIVIND PROGRAMA
LIMBA SI COMUNICARE
Continuturile de mai jos vizeaza:
- aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
- aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv a celor dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Niveluri de constituire a mesajului
Nivelul fonetic
- pronuntii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
- cacofonia; hipercorectitudinea
- pronuntare/lectura nuantata a enunturilor (ton, pauza, intonatie)
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; campuri semantice
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimica
- derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
- relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
- sensul corect al cuvintelor (in special al neologismelor)
- unitati frazeologice (locutiuni si expresii)
- campuri semantice si rolul acestora in interpretarea mesajelor scrise si orale
- sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fara grade de comparatie; numerale etc.); valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului
- elemente de acord gramatical (intre predicat si subiect – acordul logic, acordul prin
atractie; acordul atributului cu partea de vorbire determinata)
- elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
Nivelul ortografic si de punctuatie
- norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris (scrierea corecta a cuvintelor, scrierea cu majuscula, despartirea cuvintelor in silabe, folosirea corecta a semnelor de ortografie si de punctuatie)
- rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situatiei de comunicare
- coerenta si coeziune in exprimarea orala si scrisa
- tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
- stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber
- rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice in constituirea sensului
- rolul elementelor arhaice si regionale in receptarea mesajelor
NOTA: Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare pentru invatamantul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul national de bacalaureat evalueaza competentele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare prevad acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerintelor.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 8 minute
10Mai.2022
